Acordul statelor Uniunii Europene (UE) de a infiinta un fond de 55 de miliarde de euro pentru a sprijini bancile cu probleme financiare incalca legislatia UE, potrivit Parlamentului European (PE).
Membrii PE au transmis o scrisoare presedintiei UE in care afirma ca acordul interguvernamental privind fondul este ilegal, intrucat trece peste procedura legislativa a uniunii, scrie cotidianul britanic Financial Times.
Frontul comun al parlamentarilor impotriva pactului promovat de Germania evidentiaza dificultatile statelor UE in a ajunge la un acord de compromis asupra formei acordului pana in primavara, cand PE va intrerupe lucrarile, in contextul alegerilor.
Ministrii de Finante ai UE au avizat, la sfarsitul lunii deccembrie, un acord privind un fond comun si procedurile de urmat pentru lichidarea sau restructurarea bancilor cu probleme financiare. Fondul reprezinta piesa lipsa a uinei uniuni bancare prin care liderii europeni vor sa sustina increderea in sectorul finaniar european.
Planul a fost insa criticat pentru nivelul redus al fondurilor si dificultatea utilizarii acestora
"Nu credem ca are resurse suficiente. Nu credem ca este destul de rapid", a declaratr secretarul Trezoreriei SUA, Jack Lew.
Planul are nevoie de acordul PE pentru a fi transpus in legislatia UE, insa parlamentarii vor sa se renunte la concesii oferite Germaniei, astfel incat fondul sa fie activ mai devreme decat se anticipa initial, sa aiba acces la o linie de credit si sa fie... mai mult
Vineri, 17 Ianuarie 2014, ora 12:15
Uniunea Europeana redacteaza noi reguli pentru salvarea bancilor, care mentioneaza ca tarile care se confrunta cu posibile falimente bancare vor trebui sa aiba in continuare o contributie substantiala la salvarea bancilor cu probleme.
Propunerea oficialilor UE ar forta tarile cu probleme ori sa investeasca in banci alaturi de Mecanismul European de Stabilitate (MES), ori sa ofere garantii acestuia in cazul unor eventuale pierderi, scrie
Financial Times.
O astfel de masura ar ridica intrebari pe pietele financiare in legatura cu angajamentul liderilor UE de a rupe cercul vicios intre criza bancilor si cea a datoriilor suverane.
In Irlanda, Cipru si Spania, milioanele de euro din bugetele nationale necesare pentru salvarea bancilor au dus la o crestere exploziva a datoriilor suverane, rezultand in nevoia acestor state de a solicita o salvare europeana sau ajutoare externe.
Aceasta propunere la care au avut acces ziaristii FT contrazice speranta ca noul Mecanism European de Stabilitate va schimba radical situatia actuala, printr-o recapitalizare directa a bancilor fara a impune presiuni financiare asupra natiunilor suverane.
In schimb, documentul oficial ar forta statele fie sa investeasca banii proprii in bancile cu probleme inainte de interventia MES, fie ca, in cazul in care nu ar avea suficiente fonduri, sa garanteze MES returnarea imprumutului.
Oficialii europeni nu au dorit sa comenteze, precizand doar ca proiectul final urmeaza sa fie realizat... mai mult
Luni, 14 Ianuarie 2013, ora 12:25
Premierul finlandez, Jyrki Katainen, a dat asigurari ca deputatii vor adopta vineri proiectul de lege referitor la acordul privind garantiile si planul european de salvare a bancilor spaniole.
"Sunt sigur ca va fi adoptat in Parlament", a declarat Katainen pentru AFP, care l-a intrebat despre sansele acestui proiect de lege.
Helsinki a anuntat marti ca a ajuns la un acord cu Madridul privind garantiile in schimbul participarii Finlandei la planul european de salvare a bancilor spaniole.
Garantiile trebuie varsate in lichiditati in contul de garantii al Finlandei, pe masura ce imprumuturile vor fi acordate Spaniei. Helsinki n-a cerut deci parti din bancile spaniole viabile in schimbul ajutorului sau, asa cum anuntase in iunie.
Varsamintele de lichiditati sunt "cea mai buna maniera de a organiza colateralul de aceasta data", a indicat premierul pentru AFP, adaugand: "Aceasta este probabil mai clar decat alte tipuri de colateral si este si mai sigur pentru noi".
In caz de incapacitate de plata a bancilor spaniole, Finlanda nu va percepe garantiile decat atunci cand imprumuturile Fondului european de stabilitate financiara vor ajunge la scadenta, respectiv in 12 ani sau 12 ani si jumatate, a precizat Katainen.
Garantiile acopera 40% din participarea Finlandei la planul european de salvare pentru bancile spaniole, respectiv 769,9 milioane de euro. Suma totala a participarii Finlandei la planul de salvare se ridica la 1,9 miliarde de euro.
"Trebuie sa... mai mult
Joi, 19 Iulie 2012, ora 12:58
Presedintele Bancii Mondiale a declarat ca planul de salvare a bancilor spaniole a fost prost implementat si ca nu a dus la o rezolvare a crizei. Analistii sustin ca in Europa au fost aplicate planuri gresite, pentru ca s-a incercat iesirea din criza tot prin factorii care au condus la aparitia ei.
Robert Zoellick a afirmat ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost prost executat si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor. El a apreciat ca Europa risca sa se confrunte cu o situatie comparabila cu cea provocata de falimentul Bancii Lehman Brothers in 2008 si ca prabusirea monedei euro ar putea declansa o criza mondiala.
Planul spaniol, unul gresit
Economistul Mircea Cosea a declarat pentru Business24 ca "planul spaniol" a fost aplicat in mai toate statele europene aflate in criza, si ca acesta este unul gresit, fiindca s-a incercat iesirea din criza, tot prin factorii care au condus la aparitia ei.
Cosea este ferm convins ca un ajutor din partea statului pentru banci nu a facut altceva decat sa inchida cercul, pentru ca bancile n-au avut o politica bazata pe restructurare si regandire a pozitiei lor in economie, in sensul unei mai bune refinantari, iar atunci au ajuns la punctul initial al problemei. "Bancile nu isi pot duce pana la capat sarcina, chiar daca sunt refinantate, atata timp cat nu exista o restructurare a economiei reale", a declarat economistul.
Mircea Cosea sustine ca trebuia ca... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 12:48
Seful Bancii Mondiale, americanul Robert Zoellick, a afirmat duminica dupa-amiaza ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost "prost executat" si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor.
Adresandu-se liderilor din mediul de afaceri, in ajunul summitului G20 ce va avea loc luni si marti in Mexic, Zoellick a atras atentia ca Europa trebuie sa-si amelioreze raspunsul institutional pentru a linisti pietele.
"Oricine stie ca aceasta reuniune intervine intr-un moment extrem de critic si ca asteptam de la Europa sa ne spuna ce va face", a mentionat el in prezenta liderilor din lumea afacerilor convocati intr-un "B20" (B de la Business), in localitatea Los Cobos din Mexic.
"Pietele stiu sa gestioneze riscurile pe care le cunosc. Dar riscul pe care il cream este acela ca modelul deciziilor noastre politice sporeste incertitudinea si face ca pietele sa fie mai nervoase, fapt cu consecinte negative", a subliniat el.
Citand ca exemplu planul de salvare a bancilor spaniole, Zoellick a apreciat ca "executia acestuia a fost foarte proasta". In opinia sa, pietele nu au inteles bine "rolul jucat de diferitele mecanisme de stabilitate din zona euro, fondurile de salvare si banca centrala".
"Au utilizat munitie grea si le-au distrus", a afirmat seful Bancii Mondiale.
Tarile din zona euro au decis saptamana trecuta sa ajute Spania cu un plan de salvare a bancilor bazat pe imprumuturi de pana la 100 de miliarde de euro, dar... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 09:31
Ministrii de Finante din zona euro vor organiza o conferinta pentru a discuta despre planul de salvare al bancilor spaniole.
Madrid ar putea cere oficial ajutor si asistenta financiara pentru a rezolva problemele din sistemul bancar, sustin surse oficiale UE, citate de bbc.com.
Pana acum Spania a negat zvonurile legate de un plan de salvare european pentru recapitalizarea bancilor spaniole.
Fondul Monetar International (FMI) a estimat vineri ca bancile din Spania au nevoie de o injectie de lichiditati de cel putin 40 miliarde euro.
FMI a anuntat vineri ca testul de stres a aratat ca sectorul financiar spaniol este bine gestionat, dar vulnerabil.
Autoritatile UE au minimalizat declaratiile potrivit carora Spania ar putea cauta ajutori incepand cu acest weekend. Pe de alta parte, intr-un interviu acordat unui post de radio portughez, vicepresedintele Bancii Centrale Europene, Vitor Constancio, a apreciat ca un ajutor va fi cerut in scurt timp.
"Se asteapta ca Spania sa formuleze o cerere de ajutor exclusiv pentru recapitalizarea bancilor", a spus Constancio. mai mult
Sambata, 09 Iunie 2012, ora 16:33
Planul de garantii paneuropene pentru banci si publicarea detaliilor privind recapitalizarea bancilor a fost amanat, din cauza tensiunilor cauzate de inghetarea creditarii in Europa.
Miercuri, ministrii ar fi trebuit sa ajunga la un acord privind detaliile planului de 106 miliarde de euro de recapitalizare a bancilor, menit sa restabileasca increderea investitorilor.
Dar ultimele evolutii din statele afectate de criza au sporit temerile privind realizarea acestui plan.
Tarile ca Italia, care nu se mai pot imprumuta de pe piete decat la costuri extrem de ridicate si nu au cei 15 milioane de euro necesari recapitalizarii sistemului sau bancar sunt cele care ingrijoreaza investitorii, conform datelor Autoritatea Bancara Europeana (EBA).
In 27 octombrie, Autoritatea Bancara Europeana a anuntat ca bancile din Uniunea Europeana trebuie sa-si majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro pana la sfarsitul lunii iunie 2012, intr-o incercare de a restabili increderea investitorilor intr-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro.
Giuseppe Vegas, seful Comisiei Nationale pentru Societati si Bursa (Consob) din Italia, s-a intrebat cum a calculat Autoritatea Bancara Europeana capitalul de care au nevoie institutiile de creditare italiene si a afirmat ca efortul de a-si majora capitalul risca sa exacerbeze criza creditarii.
Giuseppe Vegas a declarat pentru ziarul italian 'La Repubblica' ca Banca Italiei si Consob discuta reevaluarea acestor reglementari.... mai mult
Joi, 01 Decembrie 2011, ora 15:41
Bancile europene se asteapta ca liderii UE sa le determine sa-si majoreze capitalul in cadrul unui plan franco-german de rezolvare a crizei datoriilor de stat din zona euro, dupa ce guvernele din Belgia si Franta au intervenit pentru salvarea grupului financiar Dexia.Dexia a acceptat luni nationalizarea diviziei bancare din Belgia pentru a primi 4 miliarde euro de la guvernul belgian si pentru a avea acces la garantii de stat de 90 miliarde euro pentru finantarea atrasa in urmatorii zece ani.
Salvarea Dexia creste presiunile din sistemul bancar, guvernele din zona euro fiind indemnate sa consolideze bancile in contextul posibilelor socuri care ar putea fi generate de accentuarea crizei datoriilor de stat din zona euro si de franarea cresterii economice globale.
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy au anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca vor pregati, pana la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, un plan de rezolvare a crizei si de recapitalizare a bancilor, fara a oferi alte detalii.
"Ne asteptam ca UE sa ceara un nivel minim al capitalului Tier 1 in anumite conditii de stres, dar si sa creasca rata capitalului de rang intai in conditii normale. Bancile vor fi nevoite sa ajunga la aceste niveluri intr-o perioada scurta de timp", a declarat o sursa din industria bancara germana.
Bancile nu sunt implicate inca in negocieri cu guvernele privind rezervele de capital, insa analizeaza deja ce optiuni ar avea daca ar fi nevoite sa... mai mult
Marti, 11 Octombrie 2011, ora 11:58
Bancile europene, printre care cea franco-belgiana Dexia, vor debloca 54 de miliarde de euro pana in 2014 pentru a salva Grecia de la faliment, potrivit NewsIn.Liderii tarilor din zona euro au decis joi, la Bruxelles, sa aloce in total 159 de miliarde de euro Atenei, ca ajutor pe termen lung.
Acest nou plan de salvare - al doilea - este esalonat pana la sfarsitul lui 2014. Planul prevede doua surse de finantare: credite acordate de UE si Fondul Monetar International, in valoare de 109 miliarde de euro, si credite in valoare de 50 de miliarde de euro oferite de banci, companii de asigurari si fonduri de investitii care au obligatiuni elene.
Acestea din urma au acceptat fie sa preschimbe obloigatiunile in titluri ce expira mai tarziu, fie sa aloce imprumuturi noi Greciei, dupa ce vor fi rambursate cele ajunse la scadenta.
Datoria suverana a Atenei a ajuns in prezent la 350 de miliarde de euro, adica aproape 160% din PIB.
Primul plan de ajutor, in valoare de 100 miliarde de euro, pus la punct in mai 2010, s-a dovedit insuficient pentru a ajuta tara. mai mult
Vineri, 22 Iulie 2011, ora 14:49