Spania si Grecia se afla sub presiune, iar guvernele celor doua tari din sudul Europei trebuie sa-si multumeasca atat cetatenii afectati de austeritate, cat si partenerii europeni care cauta o iesire din criza.
Ambele tari se confrunta in aceste zile cu unele dintre cele mai puternice proteste din acest an.
Dupa o perioada de relativ calm dupa instalarea la putere a noului guvern grec, in aceasta vara, Grecia cunoaste noi turbulente. Daca miercuri cele mai importante sindicate au reusit sa scoata in strada peste 70.000 de persoane in Atena, joi, Politia din Attica protesteaza.
Politistii se plang de salarii reduse cu 35%, care nu le permit sa-si acopere cheltuielile de baza, dar si de reducerea bugetelor, care nu le mai permit sa-si desfasoare activitatea. In acelasi timp, ei trebuie sa reziste manifestatiilor care au redevenit violente.
"Se pare ca nu exista bani decat pentru gaze lacrimogene", a declarat Locotenentul Nikos Karadimas, reprezentatul unui sindicat al politistilor, conform Athens News.
Violente in Grecia: Protestele au strans peste 50.000 de persoane
"Nu, nu, nu, nu ne este frica!", scandeaza manifestantii spanioli
Mii de persoane au iesit si pe strazile Madridului, pentru a doua noapte consecutiva. "Nu, nu, nu este frica!" si "Sa plece!" au fost principalele scandari ale protestatarilor, conform Le Monde.
Protestele au devenit violente, aproximativ 60 persoane fiind ranite, dintre care 27 politisti.
Demisia guvernului Rajoy... mai mult
Joi, 27 Septembrie 2012, ora 14:37
Fondul de salvare din zona euro, constituit sub numele Mecanismul European de Salvare (MES) este vazut de numerosi analisti drept cheia spre salvarea tarilor de criza datoriilor suverane. Care sunt, insa, punctele slabe ale acestuia si ce alte solutii exista daca acesta va fi respins de magistratii germani?
Curtea Constitutionala din Germania se va exprima, pe 12 septembrie, in privinta compatibilitatii MES, destinat finantarii tarilor membre din zona euro aflate in dificultate, cu Constitutia germana, numeroase voci sustinand ca, prin ratificarea Mecanismului, se renunta la o parte din suveranitatea statului german.
In cazul in care judecatorii curtii germane ratifica Mecanismul, cei 500 de miliarde de euro ai fondului de salvare vor putea fi folositi pentru achizitia de titluri de stat sau pentru imprumuturi conditionate pentru statele cu probleme. Cu toate acestea, capacitatea acestuia de ajutor este limitata, mai ales daca situatia in state mari, precum Spania ori Italia, se inrautateste.
Incercarea lui Mario Draghi, seful BCE, de a convinge oficialii europeni sa confere MES capacitati bancare, a esuat. Daca Mecanismul ar fi avut astfel de calitati, atunci BCE ar fi putut asigura un flux continuu de bani in caz de nevoie, sporind astfel cantitatea de fonduri de care acesta dispune.
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala ar putea alege sa nu ratifice MES, caz in care Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o alta solutie pentru rezolvarea crizei. Impactul... mai mult
Marti, 04 Septembrie 2012, ora 13:52
"Contururile" unei iesiri din criza datoriei suverane iau forma datorita 'evolutiei' de la Berlin cu privire la ideea unei consolidari a fondului de ajutor, favorizata de eforturile depuse de Italia, a apreciat miercuri seful guvernului italian Mario Monti.
"Cadrul este in evolutie.[..] Contururile unei posibile iesiri din criza grava care a atins Europa incepe sa ia forma", a declarat Monti in fata Senatului.
"Anumite piese ale mozaicului incep sa se apropie incet de locul lor", a adaugat el, citat de France Presse.
Mario Monti a punctat in special existenta "unei evolutii pozitive in Germania si in alte tari" in legatura cu resursele fondului european de salvare. Seful guvernului italian si-a "permis sa observe cu toata modestia" ca aceasta evolutie a fost favorizata de eforturile depuse de Italia.
"In continuarea actiunilor guvernului precedent, ne-am intensificat eforturile pentru ca restul zonei euro sa poata percepe Italia ca fiind printre cei care pot /.../ contribui la gasirea de solutii si nu doar ca principala amenintare", a subliniat el, cu trimitere la planul de austeritate adoptat in decembrie si la planul de liberalizare a economiei adoptat vinerea trecuta.
Aceasta "favorizeaza o evolutie, ce nu poate fi decat lenta si graduala, spre o pozitie mai putin inflexibila in ceea ce priveste resursele financiare ale 'firewallurilor' anticriza", a apreciat el. mai mult
Miercuri, 25 Ianuarie 2012, ora 16:07
Liderii europeni au cazut de acord asupra recapitalizarii bancilor, in cadrul summitului de urgenta desfasurat la Bruxelles. Donald Tusk, premierul Poloniei, tara care detine presedintia semestriala a Uniunii Europene, a declarat ca aceasta masura trebuie sa fie obiectivul principal al UE in urmatoarea perioada.
"Recapitalizarea bancilor este o problema care afecteaza toate statele membre. Iar ea vine la pachet cu restul de masuri economice, independenta nu ar avea nicio sansa de succes, deci nu trebuie privita ca o masura izolata. Impresia mea a fost ca toate statele membre accepta ideea de recapitalizare", a declarat Tusk in cadrul conferintei de presa care a urmat evenimentului din aceasta seara.
In sistemul bancar va fi introdus un capital de prima clasa care urmeaza sa sustina atat economia, cat si nevoia de credite a statelor.
Traian Basescu e multumit de solutia gasita
Presedintele roman, Traian Basescu, a confirmat decizia transmisa de Tusk si a precizat ca, astfel, exista garantia ca bancile mama nu isi vor retrage subsidiarele din diverse tari membre ale Uniunii Europene. El este multumit ca obiectivul pe care l-a prezentat ca interes al Romaniei a fost generalizat pentru toate statele UE, si ca s-a ajuns la aceasta decizie din partea tuturor celor 27 de state reprezentate in Consiliu.
"Prin decizia adoptata acum de consiliu, nu numai Romania, ci si alte state au garantia ca subsidiarele apartinand bancilor-mama din alte state vor avea nivelul de capital... mai mult
Miercuri, 26 Octombrie 2011, ora 23:15
Liderii europeni spun ca fac progrese in rezolvarea crizei datoriilor suverane, dar o decizie va fi luata abia la intalnirea de miercuri.
In urma celui de-al 13-lea summit pentru rezolvarea crizei din ultimele 21 de luni, tarile europene au ajuns la un acord in privinta recapitalizarii bancilor si au ajuns la un consens in ceea ce priveste fondul de salvare a Europei, dar deciziile vor fi luate abia miercuri.
"Mai avem mult de munca si tocmai de aceea vom lua deciziile la urmatorul summit", a declarat presedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, dupa intalnirea de 12 ore, informeaza Reuters .
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a fost nevoit sa renunte la ideea de a folosi fonduri nelimitate de la Banca Centrala Europeana pentru a lupta impotriva crizei. "Nicio solutie nu este viabila, daca nu are suportul tuturor institutiilor europene", a spus Sarkozy, citat de Reuters.
Liderii europeni au dezbatut doua planuri prin care sa mareasca eficienta Fondului European de Stabilitate Financiara, in valoare de 440 de miliarde de euro. Una dintre solutii ar fi crearea unui fond in care sa atraga investitori din toata lumea, printre care si Fondul Monetar International, care sa cumpere obligatiuni de la Italia si alte state cu probleme financiare. Celalalt plan, care ar trebui sa functioneze in paralel, ar garanta pierderile investitorilor, informeaza Financial Times.
Pe de alta parte, zona euro ar putea cauta ajutor la tari emergente precum China sau Brazilia,... mai mult
Luni, 24 Octombrie 2011, ora 18:00
Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy si cancelarul Germaniei, Angela Merkel s-au intalnit, alaturi de mai multi lideri europeni, miercuri seara, la Frankfurt. Cei doi sefi de stat nu au ajuns la nicio intelegere privind planul de salvare al Europei.
Miercuri seara, Nicolas Sarkozy zbura de urgenta la Frankfurt pentru o intalnire informala care ar fi trebuit sa transeze neintelegerile privind rolul Bancii Centrale Europene in rezolvarea crizei. Presedintele a plecat spre avion direct de la spital, unde sotia sa, Carla Bruni, ii aducea pe lume o fetita, informeaza Bloomberg.
Reuniunea a avut loc la initiativa lui Jean-Claude Junker, presedintele grupului de ministri de finante din zona euro si nu a avut niciun rezultat. "Vom mai avea alte intalniri", a spus Juncker la plecare.
La intalnirea de la Alte Oper, Frankfurt, au mai participat presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, succesorul sau, Mario Draghi, directoarea FMI, Christine Lagarde, presedintele Cosiliului Europei, Herman van Rompuy, presedintele Comisiei Europene, Jose Barroso si Wolfgang Schaueble, ministru de finante al Germaniei. Niciunul dintre ei nu a dat detalii despre ce s-a discutat.
Reuniunea de doua ore urma sa stabileasca daca Banca Centrala Europeana(BCE) ar trebui sa sustina Fondul European de Stabilitate Financiara, in valoare de 440 de miliarde de euro, creat de tarile din zona euro pentru a preveni criza datoriilor suverane.
Neintelegerile dintre Frata si Germania
Franta... mai mult
Joi, 20 Octombrie 2011, ora 15:32
Grupul membrilor G20 a promis ca vor elabora un plan pentru a combate riscurile crescute care ameninta Europa, grav afectata de criza datoriilor suverane.Ministrii de finante si sefii bancilor centrale din tarile bogate si cele emergente din G20 s-au angajat la "un raspuns ferm si coordonat la nivel international pentru a aborda provocarile cu care se confrunta economia globala" si au promis, la Washington, o solutie la actuala criza.
In plus, reprezentantii celor mai puternice 20 de economii din lume au anuntat ca vor continua sa sustina cresterea economica, inclusiv prin intermediul bancilor lor centrale.
„Declaratiile verbale, fara nicio actiune concreta nu sunt convingatoare”, a tinut sa sublinieze Joe Lau, un economist din cadrul Societe Generale.
Acesta a mai adaugat ca invesitorii asteapta, acum, un pachet de masuri viabile si credibile din partea factorilor de decizie politica.
In plus, crede Joe Lau, avand in vedere gradul ridicat de nervozitate pe piete si incertitudinea cu care se confrunta in fiecare zi, asteptarea investitorilor este perfect justificata.
Reprezentantii zonei euro au promis, in declaratia G20, ca vor creste flexibilitatea mecanismului european de stabilitate financiara si „maximizarea impactului sau”, pana la intalnirea urmatoare, programata pentru perioada 14-15 octombrie.
Functionarii G20 au identificat, printre amenintarile la adresa cresterii economice, „fragilitatea sistemului financiar” si... mai mult
Duminica, 25 Septembrie 2011, ora 08:07
Euro obligatiuni pot salva Europa din criza datoriilor suverane, considera economistii internationali, care atrag atentia asupra faptului ca obligatiunile comune ar asigura lichiditatea in zona euro si ar crea o piata unificata suficient de mare pentru a opri atacurile speculative ale datoriilor suverane.Obligatiunile comune ar permite tarilor din zona euro foarte indatorate sa recapete acces la pietele comerciale dand investitorilor garantii prin intermediul responsabilitatii comune.
Pentru a evita ca tarile mai slabe din zona euro sa profite de aceasta responsabilitate comuna, analistii propun o integrare bugetara, sau, cel putin, un cadru bugetar mai strict.
Una dintre conditii ar fi ca UE sa poata controla bugetele nationale. Mai mult, ar putea fi vorba de un mecanism de sanctionare a deciziilor gresite de politica bugetara.
Cu toate acestea, liderii statelor membre ar trebui sa fie constienti de faptul ca problemele economice nu vor fi rezolvate fara ca mai intai sa fie rezolvate problemele democratice, spun analistii.
Cele mai multe dintre dezbaterile politice orientate inspre modul de rezolvare a crizei economice se concentreaza strict pe probleme economice si financiare fara a lua in considerare problemele cetateniei si ale democratiei, noteaza specialistii.
Resentimentele europene sunt in crestere pe fondul politicilor economice care le sunt dicatate fie de catre BCE si FMI fie de catre alte tari. Riscurile din zona euro sunt extrem de mari, iar masurile... mai mult
Vineri, 02 Septembrie 2011, ora 13:42
Dupa un an greu, marcat de scandaluri personale si esecuri pe plan politic, Silvio Berlusconi a inceput un proces de transfer de putere, numindu-l pe ministrul de Justitie al Italiei in fruntea Partidului Poporul Libertatii. Lumea prezenta a aplaudat dar nu instaurarea unui succesor al lui Berlusconi, ci plecarea acestuia, scrie Financial Times.
"Guvernul nu poate rezista, este clar. Trebuie sa-l convingem pe Berlusconi sa plece", a declarat unul dintre participantii la conferinta care anunta succesiunea, adaugand ca guvernul Italiei si-a pierdut credibilitatea.
Ca italienii sunt dezamagiti de elita politica nu este o noutate. Insa nivelul la care s-a ajuns aminteste de perioada din 1993, cand partidele cu radacini au fost rase din cauza unui val de scandaluri de coruptie, in mijlocul unei crize economice.
Criza datoriilor suverane din zona euro dar si cresterea datoriilor Italiei, ajunse la cel mai inalt nivel de la adoptarea euro in 1999, ii face pe italieni sa se gandeasca la inlocuitor pentru premier.
"Berlusconi isi petrece prea mult timpul cautand legi care sa-l apere pe el, este prea prins de propriile probleme", spun contestatarii.
Planurile de indepartare a lui Berlusconi nu mai sunt un secret pentru nimeni. Chiar si jurnalistii din imperiul sau mediatic raporteaza aceste situatii, fara a da nume.
Puterea acestuia de a-si proteja apropiatii a stirbit. Saptamana trecuta, parlamentarii au votat pentru ridicarea imunitatii unui membru al... mai mult
Miercuri, 27 Iulie 2011, ora 20:11