Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Basescu si mogulii de Bruxelles

Basescu si mogulii de Bruxelles


Romania spera ca dupa aplicarea unui program dur de austeritate va putea depasi criza si va ajunge la o crestere economica importanta. Evolutia crizei din Europa dezamageste insa autoritatile romane. Dependenta economiei romanesti de cea europeana este atat de mare incat criza continua sa se transmita.
Traian Basescu s-a ratoit la liderii europeni. La plecarea catre Bruxelles, presedintele Romaniei le-a reprosat partenerilor europeni ca intarzierea in luarea deciziilor privind criza datoriilor suverane costa Romania si statele din afara zonei euro.

Este evident ca asa stau lucrurile. Dar opinia lui Basescu este buna doar pentru urechile publicului din tara. Intereseaza pe cineva, la Bruxelles, ce spune Traian Basescu, la Bucuresti? Evident, nu. Intereseaza pe cineva, la Bruxelles, ca Traian Basescu este exasperat de taraganarea deciziilor ce privesc criza? Evident, nu. Presedintele Romaniei nu este nici eurosceptic, precum cel ceh, nici original in solutii, precum premierul maghiar, nici transant, precum cel polonez.

Pana acum, Romania, prin presedintele Basescu, a fost impecabil aliniata temelor europene. Basescu a fost un campion al austeritatii, un promotor al regulilor de guvernanta economica europeana si un executant docil al deciziilor europene, spre exemplu, prin semnarea pactului Euro plus. Din aceste motive, Basescu este un partener comod pentru europeni, iar mica iesire in decor de la sfarsitul saptamanii trecute va fi ignorata. Se va intampla asa si pentru ca Europa are probleme infinit mai mari decat sa-l asculte pe Traian Basescu.

Este usor sa ceri decizii pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane prefacandu-te ca nu observi ca de fapt Europa travereseaza o criza a solutiilor de termen scurt. In fapt, decizia s-a concentrat catre Franta si Germania. Iar aceste state nu au o solutie pentru cercul vicios in care se afla: cum sa faci sa ajuti, in acelasi timp, si bancile si statele? Cum sa faci sa capitalizezi bancile fara a mari datoria publica a statelor? Cum sa faci sa salvezi si bancile, importante pentru economie, si statele, importante pentru cetateni?

Pana acum, s-au creionat cateva solutii, care sunt insa departe de a fi perfecte. Mai intai, s-au capitalizat bancile din bani publici, apoi s-a creat fondul european de urgenta care sa imprumute statele aflate in dificultate. Acum, se pune problema ca fondul de urgenta, banii din mecanismul de stabilitate si Banca Centrala Europeana sa ajute, dupa caz, bancile si statele. Singura problema este ca nevoia de finantare, atat pentru banci cat si pentru state, este imensa, iar banii sunt limitati.

Conform unor calcule, numai salvarea Greciei ar costa aproape toti banii care sunt astazi in fondul de urgenta. Responsabilii europeni incearca variatiuni pe aceeasi tema. La retragerea sa din functia de presedinte al Bancii Centrale Europene, Jean Claude Trichet, a facut un apel ca banca centrala sa nu se implice major in finantarea statelor cu datorii suverane.

Chiar daca sub mandatul sau banca a cumparat obligatiuni ale statelor din zona euro in valoare de 80 miliarde euro si va oferi bancilor, pana in iulie 2012, imprumuturi nelimitate. In acelasi timp, s-a luat decizia ca fondul de urgenta sa cumpere obligatiuni ale statelor aflate in dificultate.

O alta discutie este legata de emiterea de euroobligatiuni. Aici, insa, membrii zonei euro au pareri impartite. Germania accepta cu greu o astfel de varianta intrucat este clar ca ar trebui sa suporte costuri in contul unor state care au de platit dobanzi mai mari. Cu alte cuvinte, Germania, statul care se poate imprumuta la cea mai mica dobanda, va fi nevoit, prin euroobligatiuni, sa plateasca indirect dobanzi mai mari.

Peste toate aceste probleme, troneaza criza greceasca. Este limpede ca Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei pe care o are catre banci. In vara, creditorii se resemnasera sa taie aproximativ 20% din imprumuturi. Acum, se pune problema de a se ajunge la o stergere a datoriei de pana la 50% si nu este deloc sigur ca va fi suficient. Oricum, in felul acesta, pierderile se muta de la stat catre banci, asa cum la un momet dat s-au mutat de la banci catre state. E ca intr-un balansoar. Banii, datoriile, pierderile se inclina dintr-o parte in alta. La fel si posibilele solutii in favoarea bancilor sau statelor.

In paralel, Europa incearca sa gaseasca solutii pe termen mediu. Ele au avut pana acum in vedere aproape exclusiv planuri de austeritate, masuri care sa duca la reducerea defictiului bugetar si a datoriei publice. Pachetul de guvernanta economica a fost aprobat de Parlamentul European, dar va trebui sa fie treaca si de Consiliul Europei.

In principiu, guvernanta economica prevede masuri de insanatosire a economiilor bazandu-se pe restrictii si disciplina bugetare. Dar, tot mai multi politicieni, specialisti si oameni simpli inteleg ca austeritatea nu va aduce crestere economica si locuri de munca.

De asemenea, a fost finalizat pactul Euro plus care include principii de asanare economica si face un pas catre mai multa integrare. In pact se vorbeste despre o armonizare a politicii fiscale. Degeaba, spune astazi presedintele Basescu ca Romania este pusa in situatia de a plati pentru statele din zona euro.

Ungaria, cu toate masurile excentrice pe care le-a luat si care au iritat Comisia Europeana, a amanat semnarea pactului Euro plus. Argumentele refuzului au fost apropiate de cele aduse de presedintele Romaniei: nu sunt cunoscute costurile aderarii la noul pact si exista serioase rezerve asupra unei politici fiscale comune. Este clar ca Ungaria nu era lamurita asupra costurilor pe care le poate avea un stat din afara zonei euro semnand un tratat economic cu statele din zona euro aflate intr-o situatie de criza.

Traian Basescu spune ca Romania plateste randamente mai mari pentru obligatiuni din cauza nerezolvarii crizei datoriilor. Acest lucru este valabil pentru toate statele europene, poate cu exceptia Germaniei si Frantei. Traian Basescu spune ca recapitalizarea bancilor ar trebui insotita de pastrarea expunerii acestora in economiile mai mici din Uniunea Europeana. Este adevarat, dar Romania a avut un acord ( asa-numitul "acord de la Viena") prin care s-a stipulat exact ce spune Presedintele.

Mai mult, pentru a-si pastra expunerea pe Romania bancile primeau si un bonus: Banca Nationala a Romaniei se angaja ca reduce rezervele minime obligatorii, fapt care s-a si intamplat. Dupa ce s-a trecut la un alt tip de intelegere cu finantatorii internationali (de la un acord stand-by la unul de tip precautie), acordul de la Viena nu s-a mai parafat. Astazi, Romania nu mai este aparata de o intelegere care sa interzica scaderea expunerii banacare.

Presedintele Basescu spune ca Romania a luat la timp masurile de austeritate. Adica, Romania si-a respectat angajamentele fata de Uniune, in vreme ce invers nu s-a intamplat la fel. Este adevarat, dar nu stim cine pe cine a pacalit. Romania nu a negociat masurile de austeritate, ci a crezut cu fanatism in ele. Din pacate, astazi, putem constata ca masurile de austeritate nu au fost de prea mare ajutor.

Problemele din Uniunea Europeana, pericolul intoarcerii recesiunii sau al unei cresteri economice minore stopeaza revirimentul economiei romanesti, dependenta intr-o proportie covarsitoare de Europa.

Basescu ii ia pe liderii europeni ca pe mogulii de Romania. Ii face responsabili pentru problemele economice din tara. Stilul acesta nu ne va aduce prea multe beneficii. Aici, in Romania, presedintele este "la butoane" si poate convinge institutiile statului sa fie intransigente cu adversarii politici sau din mediul de afaceri.

La Bruxelles, Basescu nu are nici o arma la indemana, in afara de cea a negocierii. Atat cat poate negocia seful unui stat care reprezinta un procent din produsul intern brut al Uniunii Europene. Daca la Bucuresti Traian Basescu isi permite sa-si arate muschii, la Bruxelles este nevoie sa-si puna in evidenta inteligenta, pentru ca muschii nu fac doi bani.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2047 ori