Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Septembrie, luna deciziilor europene. La ce sa ne asteptam?

Septembrie, luna deciziilor europene. La ce sa ne asteptam?


Luna septembrie este una dintre cele mai importante de la inceperea crizei economice europene, pentru ca sunt asteptate decizii majore in cursul saptamanilor urmatoare, dupa o perioada de relativa acalmie, datorata lunilor de vacanta.

Evolutia Uniunii Europene depinde, asadar, de calendarul lunii septembrie. Care sunt acestea:

- 6 septembrie - sedinta BCE privind politica monetara si planul de achizitie de tilturi de stat ale tarilor cu probleme

- 12 septembrie - sedinta Curtii Constitutionale a Germaniei in care se va decide daca Mecanismul de Stabilitate Economica este compatibil cu Constitutia tarii.

- Grecia - comisia troicai se va exprima, spre sfarsitul lunii septembrie, in privinta situatiei din statul elen. In functie de decizia acestora, guvernul grec va primi sau nu ragazul de doi ani solicitat.

Sedinta Bancii Centrale Europene

Investitorii se asteapta ca liderii BCE sa prezinte, joi, o serie de masuri noi anticriza sau, cel putin, mai multe detalii privind planul de achizitie de titluri de stat ale tarilor cu dificultati, precum Spania si Italia.

BCE si criza datoriilor. De ce nu a actionat Draghi mai direct?

Mario Draghi, seful Bancii Centrale, a cerut ca statele sa solicite in mod oficial ajutor din partea Fondului European de Stabilitate Financiara, care ar urma sa cumpere de pe pietele principale obligatiuni in schimbul acordului guvernelor in privinta unor noi masuri economice stricte.

Ulterior, BCE ar urma sa intervina pe pietele secundare pentru a obtine coborarea costului de finantare a statelor respective.

Draghi a facut aceste declaratii in ciuda opunerii din partea unor importanti membri ai Consiliului de Administratie al BCE, precum seful bancii centrale germane.

Lupte interne la BCE pe tema achizitiei titlurilor de stat

Draghi: Achizitiile BCE de obligatiuni suverane nu vor avea loc prin tiparire de bani

Grecia si ragazul de doi ani

Premierul grec a solicitat, in urma cu mai multe saptamani, o amanare cu doi ani, pana in 2016 in loc de 2014, a tintei de aplicare a reformelor structurale, amintind in mai multe randuri de faptul ca poporul elen a trecut printr-o perioada foarte dificila din punct de vedere economic, masurile de austeritate afectand profund viata acestora.

Dupa o vizita a sefului Eurogrup, Jean-Claude Juncker la Atena si o serie de intruniri dintre Antonis Samaras, Angela Merkel si Francois Hollande, in care seful guvernului grec a dorit sa ii convinga ca "mai mult timp nu inseamna neaparat si mai multi bani", liderii europeni au preferat sa ramana tacuti si sa spuna doar ca se asteapta raportul troicai inainte de luarea unei decizii.

Renegocierea termenilor acordului ar avea un efect favorabil pentru Grecia, cel putin pe termen scurt. "Daca ne gandim la viitoarele sase luni, da, ar ajuta, insa, din punctul meu de vedere, nu trebuie sa ne amagim ca cei doi ani care ar trebui sa fie o perioada de respiro vor fi o perioada in care nu vor exista foarte multe actiuni de control si supraveghere asupra Greciei. Grecia e in continuare intr-o situatie foarte dificila pentru ca in pofida unor eforturi politice, programul se accepta greu", a declarat analistul financiar Mircea Cosea, pentru Business24.

Premierul Greciei vrea mai mult timp pentru aplicarea reformelor

Conform acestuia, situatia trebuie monitorizata permanent, iar sansele unei reveniri asupra unei eventuale decizii favorabile pentru Grecia sunt mari, mai ales daca lucrurile merg greu, iar Grecia nu dovedeste ca intra pe fagasul pe care si l-a propus.

Mecanismului European de Stabilitate

Data de 12 august este una istorica, considera analistii romani. De Curtea Constitutionala din Germania depinde evolutia situatiei economice in urmatoarele luni, dar si solutionarea crizei economice.

Curtea va analiza mai multe plangeri care vizeaza blocarea ratificarii MES, care ar urma sa aiba o capacitate de creditare de 500 de miliarde de euro. Principala problema ar fi existena unei incompatibilitati intre structura Mecanismului si Constitutia germana, numeroase voci afirmand ca Germania ar fi nevoita sa renunte la o parte din suveranitatea sa pentru a participa la acest fond.

Decizia Curtii este extrem de importanta. Daca aceasta va fi favorabila, atunci BCE si institutiile europene vor putea sa mearga inainte cu planurile deja facute privind salvarea zonei euro, in timp ce fericirea investitorilor va fi evidenta in piete, unde indicii bursieri se vor aprecia.

"Eu cred ca e putin probabil ca in Germania Curtea Constitutionala sa respinga MSE. Aceste lucruri au mai fost discutate, au fost verificate inainte de a se propune formarea. Nu sunt ingrijorat ca s-ar putea intampla ceva", a declarat pentru Business24, Mircea Cosea.

Daca, in schimb, magistratii germani vor decide impotriva MES, lucrurile se vor complica.

"Nu ar fi un lucru usor de suportat de actuala putere politica din Germania, in primul rand pentru doamna Merkel. Probabil ca ar fi ceva similar cu ce s-a intamplat la noi - intrarea intr-o situatie de destabilizare politica. Cred ca ar fi o lovitura foarte grea pentru zona euro si asta ar insemna si schimbarea atitudinii altor tari europene vizavi de situatia Greciei, tari care deocamdata sunt sub puterea de influenta a Germaniei si care sesizeaza situatia actuala de ajutorare a Greciei in ciuda lipsei totale de efort pe care Grecia o face pentru rezolvarea problemei", este de parerea analistul financiar.

Mecanismul European de Stabilitate, operational in octombrie

Consultantul financiar Ionel Blanculescu, fost presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare pana in 2002, unde administra creante in valoare, la momentul respectiv, de 4 miliarde de dolari, vede si partea buna a unei astfel de situatii si, in plus, sustine ca aceasta este decizia corecta pe care Curtea germana ar trebui sa o ia.

"Aceste mecanisme reprezinta drenaje ale banilor contribuabilului european, in special din Germania si din tarile puternic industrializate, spre salvarea unor tari si a unor sisteme financiare din tari care s-au intrecut in coruptie, in drenarea banului public, in fraudarea banului public, cum ar fi Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia si alte state", spune Blanculescu.

Conform acestuia, Mecanismul nu ar face decat sa acopere toate aceste deturnari de fonduri, intarziind solutionarea crizei datoriilor suverane, dar si agravarea situatiei. In plus, solicitarea constanta de ajutoare, de bani obtinuti din contributia la bugete a statelor puternice, afecteaza inclusiv aceste mari puteri economice.

"Germania a ajuns la 82% datorie intr-un PIB de vreo 2.500 miliarde de euro pentru ca 800 miliarde euro i-au transferat in aceste mecanisme. Daca noi permitem mai departe drenajul banilor obtinuti prin munca si transferati prin taxe si impozite la diverse bugete, nu vom face decat sa intarziem si sa mutam scadenta", spune consultantul.

Astfel, banii se dau fara ca statele respective sa fie intrebate cum s-a ajuns la astfel de datorii.

Fostul sef al AVAB, specializat in modalitati de restructurare si recuperare a creditelor neperformante la Agentia de Stat Franceza pentru recuperarea creantelor bancare aferente Credit Lyonnais, sustine ca toate masurile din ultima perioada intreprinse de BCE nu fac decat sa confirme situatia in care ne aflam. O dovada a ineficientei sistemului creat sunt chiar programele de creditare pe trei ani ale Bancii Centrale Europene din aceasta iarna, cand peste 1.000 de miliarde de euro au ajuns la banci. In ciuda acestui ajutor, putini dintre acesti bani au ajuns in piata.

Analistul considera ca solutia crizei economice sta in preluarea activelor toxice de la banci, care au in portofoliu datoriile suverane pe care statele nu le mai pot rambursa.

Numai ca un refuz al Curtii Constitutionale germane de a ratifica Mecanismul de Stabilitate European ar avea efecte imediate in piata

"Vom asista la o cadere abrupta a indicatorilor de la Bursa, a piatei financiare. Desigur, va fi o refulare a celor care nu pot sa intre la aceasta mare imparteala de bani. Sper sa putem ajunge la solutii realiste, dureroase, dar adevarate", a spus consultantul financiar Ionel Blanculescu.

Romania, ca parte a Uniunii Europene va fi cu siguranta afectata de evenimentele internationale, iar investitorii din Europa, care sunt prezenti si in Romania ar putea incepe din nou atacurile speculatorii asupra monedei nationale. De altfel, sistemul bancar ar intra intr-o contractie si mai mare si ar deveni aproape independent de economia romaneasca, spune Blanculescu. Astfel, economia locala ar trebui sa isi caute alte solutii de finantare.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1651 ori