nevoie finantare externe grecia
Miturile care intretin criza din Grecia la foc mic
Epopeea Greciei continua si nu se va termina cu bine, daca cei implicati in aceasta tragedie economica nu recunosc ca se agata de o serie de mituri prafuite in dialogul lipsit de progres dintre guvernul elen si creditorii sai.
Sase dintre acestea, fiecare reprezentand o bariera intelectuala sau emotionala in cadrul negocierilor, sunt disecate intr-un articol din Financial Times, de catre editorialistul Martin Wolf.
Mitul #1: Grexit, benefic pentru zona euro
"Nu-i nimeni sa ma scape de preotul acesta pus pe scandal?", a intrebat Henric al II-lea, adus la exasperare de amestecul episcopului Thomas Becket in afacerile de stat. Cam aceeasi reactie o manifesta si ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, ori de cate ori se aseaza la masa cu delegatia elena.
Pentru regele Angliei, indeplinirea dorintei s-a aratat a avea un rezultat dezastruos. Acelasi efect il poate avea si o iesire a Greciei din zona euro.
Intr-adevar, un rezultat catastrofal in Grecia ar reduce sansele campaniilor electorale populiste din perioada imediat urmatoare.
Insa, varianta Grexit ar avea ca efect alterarea imaginii statutului de membru al uniunii monetare.
Orice alta criza financiara ar putea destrama incetul cu incetul zona euro.
Mitul #2: Grexit ajuta Grecia
Pentru multi analisti, revenirea Greciei la o moneda nationala slaba asigura un drum sigur pentru prosperitate.
Dar acest fapt se poate petrece numai daca economia Greciei isi va extinde cu usurinta capacitatea... mai mult
Joi, 23 Aprilie 2015, ora 17:02
2
Grecii joaca la doua mese - negocieri cu Rusia pentru gaze, alimente si bani
Negocierile fara rezultat duse cu creditorii din zona euro forteaza guvernul de la Atena sa se replieze in cautarea unor solutii de urgenta, pentru a rezolva criza financiara si umanitara prin care trece tara.
Ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis, a vizitat luni Moscova, pentru a renegocia cu oficialii rusi contractul de furnizare a gazelor.
Nu este singurul motiv al vizitei, oficialii de la Atena mizand pe o reluare a relatiilor comerciale cu Rusia, in ciuda tensiunilor si sanctiunilor economice existente intre Moscova si Bruxelles, anunta agentia de presa bulgara Novinite.
Vizita ministrului Lafazanis la Moscova s-a derulat exact in perioada in care reprezentantii Comisiei Europene si ministrii de finante din zona euro studiau noul program de masuri propus de Grecia pentru deblocarea fondurilor de asistenta financiara.
Pe de o parte, grecii au prezentat la masa negocierilor cu partenerii europeni un program cuprinzand masuri de accelerare a procesului de privatizare, crestere a gradului de colectare al taxelor si impozitelor si reforme in Justitie.
La cealalta masa, Panagiotis Lafazanos s-a asezat alaturi de omologul sau rus Alexander Novak si de presedintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a renegocia termenii contractului de furnizare a gazelor naturale catre Grecia si a initia discutiile privind ridicarea embargoului impus produselor agroalimentare din Grecia.
Moscova a impus restrictii la produsele alimentare venite din Uniunea Europeana inca din... mai mult
Marti, 31 Martie 2015, ora 12:10
2
Spania cedeaza. Cere, in premiera, ajutor extern pentru banci
Spania a solicitat pentru prima data finantare internationala pentru a face fata crizei financiare, ministrul Bugetului, Cristobal Montoro, afirmand marti ca institutiile europene ar trebui sa contribuie la sprijinirea bancilor spaniole.
Bancile spaniole nu au nevoie de "sume excesive" pentru recapitalizare, iar "intrebarea este de unde vor veni acei bani", a afirmat Montoro la Madrid, intr-un interviu pentru postul de radio Onda Cero, citat de Bloomberg.
"De aceea este atat de important ca institutiile europene sa se deschida si sa ne ajute sa obtinem, sa faciliteze distribuirea acestor bani, pentru ca nu vorbim despre sume astronomice" , a afirmat el.
Spaniolii vor finantarea directa a bancilor
Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a cerut in mai multe randuri ca Mecanismul European de Stabilitate, fondul permanent de urgenta al zonei euro, care ar trebui sa intre in functiune de la jumatatea acestui an, sa poata recapitaliza direct bancile.
Totodata, Rajoy a exclus in repetate randuri necesitatea unui acord de "bailout" pentru statul spaniol sau pentru bancile din Spania.
Presedintele Banco Santander, Emilio Botin, a declarat luni ca o suma de 40 miliarde euro, din fonduri europene, ar fi suficienta pentru a rezolva problemele sectorului bancar spaniol.
Germania se opune acestei idei si nu vrea sa permita fondului de urgenta sa finanteze direct bancile. In prezent, finantarea bancilor din Mecanism este posibila numai prin intermediul guvernelor.... mai mult
Marti, 05 Iunie 2012, ora 12:52
Grecia ar mai avea nevoie de 7 miliarde euro pentru anularea datoriilor
Creditorii privati ai Greciei care au acceptat oferta de anulare partiala a datoriei, detin obligatiuni in valoare de 100 de miliarde de euro, potrivit ministrului de finante, Evangelos Venizelos.
85,8% dintre creditorii privati ai Greciei s-au inscris in programul de anulare partiala a datoriei, a anuntat vineri Guvernul de la Atena. Lipsesc, insa, 7 miliarde de euro pentru a atinge obiectivul de anulare a 107 miliarde din datoria suverana, a spus ministrul, citat de portalul belgian 7sur7.
In aceste conditii, Grecia "va propune Eurogrup", care se reuneste vineri, sa prelungeasca termenul pana in 23 martie, pentru a convinge si actorii refractarii, ce risca sa se expuna unor pierderi mai mari, daca nu accepta.
"Stim sa aparam interesele noastre si pe cele ale zonei euro (...). Unii pot crede" ca li se vor rambursa complet banii, "dar este o idee naiva", a adaugat Venizelos.
Detaliile planului de stergere a 107 miliarde de dolari din datoriile Greciei au fost fixate la 21 februarie, la Bruxelles.
Planul permite reducerea datoriei suverane elene in schimbul unei micsorari a valorii nominale a titlurilor cu 53,5% si pierderi reale pentru bancile care detin obligatiuni de peste 70% din valoarea initiala.
Acordul este una dintre conditiile unui al doilea pachet de salvare, in valoare de 130 de miliarde de euro, pe care UE si FMI l-au promis Atenei.
In cazul in care nu se ajungea la un acord, Grecia risca sa intre in incapacitate de plata in 20 martie,... mai mult
Vineri, 09 Martie 2012, ora 20:02
Salvarea Greciei nu s-a incheiat: Un nou plan de salvare in 2015?
Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea plan de ajutor international, in valoare de 50 de miliarde de euro, in 2015, potrivit Der Spiegel.
Troica de creditori - UE, BCE si FMI - ar fi scris in versiunea preliminara a ultimului lor raport ca este putin probabil ca Grecia sa se poata intoarce pe pietele de capital in 2015.
Nevoile sale de finantare externa pentru perioada 2015-2020 ar putea atinge 50 de miliarde de euro.
Insa, potrivit Der Spiegel, acest pasaj a fost retras din raport, la cererea guvernului german.
Ministrii de Finante din zona euro au aprobat partial al doilea program de salvare a Greciei de 130 miliarde euro, respectiv 58 miliarde euro pentru restructurarea datoriilor catre creditori privati si recapitalizarea bancilor elene, la care se adauga 35 miliarde euro ca sursa temporara de finantare.
Astfel, s-a revenit, joi, la un plan anterior de impartire in doua a programului de sustinere financiara, urmand ca fondurile destinate direct Guvernului de la Atena sa fie aprobate ulterior, in functie de succesul restructurarii datoriilor catre creditorii privati, relateaza Financial Times.
Ministrii au aprobat 35,5 miliarde de euro pentru restructurarea datoriilor catre creditorii privati, in operatiunea de schimb de obligatiuni de 200 de miliarde de euro, precum si alte 23 de miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor elene.
Restul de 71,5 miliarde de euro, din totalul programului de 130 miliarde euro, nu are inca acordul final al... mai mult
Luni, 05 Martie 2012, ora 09:47
Moody's: Grecia va imprumuta mai mult in 2011 decat in 2010
Guvernul Romaniei are in acest an un necesar de finantare de 17,2 miliarde de euro, comparativ cu 17,6 miliarde de euro anul trecut, insa statul va imprumuta in total 18 miliarde de euro, urmand sa constituie o rezerva de 800 de milioane de euro, estimeaza agentia de evalure financiara Moody's.
Daca necesarul de finantare pentru acoperirea deficitului bugetar coboara de la 6,2 miliarde de euro la 3,6 miliarde de euro, Guvernul va avea nevoie de mai multi bani pentru serviciul datoriei (inclusiv cea pe termen scurt). Astfel, necesarul de finantare pentru platile in contul datoriilor urca de la 11,4 miliarde de euro in 2011 la 13,6 miliarde de euro in acest an.
Guvernul va avea cele mai mari cheltuieli in privinta datoriilor de pe piata interna, de 12 miliarde de euro, fata de 10,7 miliarde de euro in anul anterior, in timp ce necesarul pentru finantarea serviciului datoriei externe avanseaza de la 700 milioane de euro la 1,6 miliarde de euro.
Chiar daca necesarul de finantare s-a redus, Guvernul va imprumuta mai mult ca anul trecut.
"Necesarul este de 17,2 miliarde de euro, dar Guvernul anticipeaza atragerea de finantari in valoare de 18 miliarde de euro. Guvernele se suprafinanteaza cateodata pentru a avea o rezerva in cazul unor necesitati neasteptate in perioade de incertitudine", a precizat analistul Moody's Atsi Sheth.
Anul trecut, Guvernul a imprumutat fonduri doar pentru a acoperi necesarul de finantare de 17,6 miliarde de euro.
Principala sursa de... mai mult
Vineri, 24 Februarie 2012, ora 16:50
Jean-Claude Juncker: Tarile creditoare si bancile trebuie sa renunte la o parte din datoriile Greciei
Tarile creditoare, la fel ca si bancile, ar trebui sa renunte si ele la "o parte din datoriile Greciei", a estimat presedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, intr-un interviu ce ar urma sa fie publicat vineri in cotidianul austriac Standard, transmite AFP.
Fara a avansa cifre, Jean-Claude Juncker considera ca, dupa un eventual acord intre Atena si bancile private cu privire la renuntarea la 50% din datoriile grecesti, tarile creditoare vor trebui "sa-si puna intrebarea daca nu ar fi nevoie si de un ajutor public".
Jean-Claude Juncker, care este si prim-ministru al Luxemburgului, considera ca obiectivul vizand reducerea datoriei publice a Greciei la 120% din PIB, nivel considerat sustenabil de Fondul Monetar International, "nu poate fi atins doar prin simpla reducere a datoriei private".
Cea de-a treia runda de negocieri intre autoritatile de la Atena si creditorii privati are drept obiectiv ajungerea la un acord vizand schimbul voluntar de bonduri care ar rezulta in stergerea a aproximativ 100 de miliarde de euro din datoria de 350 miliarde de euro a Greciei. Acordul ar presupune ca creditorii privati ar accepta o reducere ("haircut") de cel putin 50% a valorii nominale a bondurilor grecesti in valoare de 200 de miliarde de euro pe care le detin.
Intr-un interviu separat acordat joi cotidianului francez Le Figaro, acelasi Jean-Claude Juncker a declarat ca si problema participarii BCE la negocierile privind restructurarea obligatiunilor elene este una... mai mult
Vineri, 27 Ianuarie 2012, ora 09:58
Grecia trebuie sa acceseze fondurile structurale pentru a stimula cresterea economica
Uniunea Europeana vrea sa-si mobilizeze fondurile structurale drept garantii pentru bancile grecesti cu probleme, pentru a stimula cresterea economica, a declarat pentru Die Welt directorul echipei insarcinat de UE sa monitorizeze progresul reformelor din Grecia, transmite Reuters. Horst Reichenbach a afirmat, intr-un interviu pentru editia de luni a Die Welt, ca una dintre principalele probleme ale Greciei este ca "economia reala nu are acces la sprijin financiar sau la credit", scrie Mediafax.
"Sectorul bancar a fost foarte solid, dar a suferit mult in criza datoriilor de stat.
Nu are posibilitatea de a finanta si sustine cresterea de care este atat de mare nevoie", a aratat Reichenbach, seful echipei de 25 de membri care trebuie sa raporteze progresele Greciei in privinta reformelor care conditioneaza acordurile de fiantare externa.
Astfel, fondurile structurale UE ar putea juca un rol important in privinta finantarii necesare in anumite sectoare economice pentru a sprijini cresterea, a afirmat oficialul.
El a declarat saptamana trecuta ca, din fondurile structurale de 20 miliarde euro disponibile Greciei, 70% nu au fost folosite si ar putea fi accesate pentru sustinerea infrastructurii si industriei, turismului, agriculturii si energiei regenerabile. mai mult
Luni, 26 Septembrie 2011, ora 10:56
Grecia mai are nevoie de bani. Promite in schimb privatizari "curajoase"
Grecia este aproape de incheierea unui acord cu UE si FMI pentru un imprumut suplimentar de 50-60 miliarde euro pentru acoperirea deficitului de finantare din urmatorii doi ani, angajandu-se in schimb la privatizari "curajoase", scriu miercuri ziarele elene, preluate de Reuters, citat de Mediafax.Grecia, cu o datorie publica de circa 143% din PIB (328,5 miliarde euro) la sfarsitul anului trecut, se confrunta cu costuri de imprumut prohibitive si nu va reusi sa revina pe pietele financiare anul viitor, asa cum prevede acordul incheiat cu un an in urma cu institutiile financiare internationale pentru un imprumut de urgenta de 110 miliarde euro.
Astfel, tara va avea nevoie de un "plan B" pentru a acoperi datoriile ajunse la maturitate in 2012.
Oficialitatile de la Atena au dezmintit marti zvonurile ca negociaza un nou acord de finantare externa, de 60 miliarde euro, cu UE si FMI.
Costurile de imprumut ale statului elen au facut un nou salt, din cauza temerilor ca guvernul ar putea fi nevoti sa restructureze datoria fara o noua runda de sprijin de la UE.
Ministrul francez al Finantelor, Christine Lagarde, a declarat ca nu s-a ajuns la o decizie privind cuantumul sau forma unui eventual nou imprumut catre Grecia, dar ca restructurarea datoriilor iese din discutie.
"Grecia urmeaza sa semneze un nou memorandum cu troika (UE, FMI, BCE) pentru a-si asigura finantarea cu circa 60 miliarde euro, pe langa cele 110 miliarde euro care sunt deja platite in transe", potrivit... mai mult
Miercuri, 11 Mai 2011, ora 11:45
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie
