Declaratiile sefului FMI au fost au fost in context electoral

Consideratiile directorului FMI, Dominique Strauss-Kahn, privind majorarea taxelor in Romania au fost declaratii politice, iar aplicarea propunerilor FMI ar fi dus la reinflamarea inflatiei si prelungirea recesiunii, apreciaza Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, informeaza Mediafax.

"Cererea de revenire in jos de la 8,3% la 6,8% din PIB implica o scadere a deficitului bugetar. (...) Ea poate fi facuta prin cresteri de taxe. Este o alternativa. S-a discutat despre ea, s-a referit la ea si seful FMI, dar seful FMI a facut-o intr-un context pe care indraznesc sa-l numesc electoral.

Oricum, a fost un context politic. Realitatea este alta, altfel s-a discutat aici. Iar la unele masuri chiar expertii FMI si-au pus semne de intrebare", a spus Vasilescu la emisiunea "Dupa 20 de ani" difuzata de ProTV.

Directorul general al FMI, posibil candidat la presedintei Frantei, a declarat recent la postul de televiziune France 2 ca FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, in special pentru cei mai bogati, dar autoritatile din Romania au luat decizia taierii salariilor functionarilor.

Consilierul guvernatorului BNR spune ca FMI a cerut inversarea trendului deficitului bugetar, care a crescut in ultimii ani de la 2,5% din PIB la 5,4% din PIB si la 8,3% din PIB in 2009.

"A aparut acest scurtcircuit in momentul in care undeva la periferia zonei euro s-a aprins un foc, de unde s-a molipsit toata Europa, si anume in Grecia. Ce s-a intamplat in Grecia, s-a vazut ca s-a produs un cuplaj, un deficit bugetar de doua cifre, cu o datorie a statului care depaseste 100% din PIB (...)

Este preferabil sa intarziem iesirea din recesiune decat sa se intample un scurtcircuit puternic care sa aprinda si Romania asa cum a aprins Grecia, Grecia si-a luat inima in dinti si pana la urma si-a rezolvat lucrurile", a comentat Vasilescu.

El sustine ca ar fi mult mai grav sa se reinflameze inflatia, care ar eroda din nou puterea de cumparare a intregii populatii, decat sa fie reduse pensiile si salariile bugetarilor. Oficialul BNR recunoaste insa ca masurile stabilite de Guvern nu sunt masuri anticriza.

"Am citit, am auzit si la radio si la televiziune ideea ca aceste masuri de ajustare salariala, ajustare fiscala, sunt masuri anticriza. Imi pare rau, nu sunt masuri anticriza, ele au un singur rol. S-a produs un scurtcircuit in buget si aceste masuri sunt menite sa duca la repararea, la dregerea acestui scurtcircuit.

Este un deranj dramatic si acest deranj nu poate sa mearga inainte", a adaugat consilierul guvernatorului BNR.

Vasilescu a continuat aratand ca totii banii populatiei economisiti in banci reprezinta 100 de miliarde de lei, adica 24 de miliarde de euro, si, dincolo de dimensiunea redusa a acestora, este greu de crezut ca toata lumea ar accepta sa-si imprumute intreaga suma Guvernului.

"In conditiile astea e nevoie de finantare externa, fara finantare externa nu putem merge mai departe. Nu este vorba de un termen pana cine stie cand, este vorba de 1 iunie. Pana la 1 iunie este vorba de numai cateva zile", a mai spus Vasilescu.

Pe de alta parte, oficialul BNR apreciaza ca Romania nu se afla in pericol de a intra in incapacitate de plata, aratand ca banca centrala are suficienta valuta pentru a acoperi datoriile scadente.

"Problema cu incapacitate de plata este scoasa de anumite centre de informatii din lume, de anumite agentii. Ce inseamna incapacitate de plata, sa ai datorii si sa nu le poti plati cand vin la scadenta.

Stiti bine ca atunci cand e vorba de plata datoriilor externe intodeauna se asociaza banca centrala, pentru ca atunci cand sunt datorii de platit in valuta, datorii ale statului, chiar daca ele sunt decontate in lei, le plateste banca cenrala in valuta", a explicat Vasilescu.