Cine crede in creditarea economiei romanesti?

Luni, 23 Noiembrie 2009, ora 14:53
3923 citiri
Cine crede in creditarea economiei romanesti?

Evolutiile din acest an ale firmelor, statisticile ca si estimarile contradictorii venite atat din surse interne, cat si externe, schimba radical imaginea realitatii economice cu care ne-am obisnuit. Aflati in fata atator necunoscute, incercam sa aflam raspunsul la o intrebare care revine obsedant pe buzele tuturor intreprinzatorilor cu care am stat de vorba si ale caror interese sunt reprezentate de Sistemul Cameral in toate judetele Romaniei, dar si in afara ei:

Cine isi asuma creditarea economiei romanesti ?

Nu ne-am adresat politicienilor, pentru ca am dorit sa obtinem opinii la cald din interiorul fenomenului economic si, atunci, am apelat direct la bancheri, cei care se declara parteneri de afaceri ai firmelor si care simt poate cel mai bine greutatea si mirosul banilor.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, ne asigura ca "Acordul cu FMI care se bazeaza pe un program economic care a ajutat stabilizarea leului in conditiile crizei" este, cu siguranta, un punct solid de sprijin.

Mizand pe respectarea acestui acord, in opinia lui Lucian Croitoru, "firmele vor creste cererea de credit pe masura ce economia mondiala se revigoreaza. Deocamdata vedem semne pozitive in SUA, China, economii mari din Europa etc".
 
Cred ca aceste semne nu vor disparea odata cu stimulii fiscali si ca se vor transforma in tendinte pozitive. Economia romaneasca depinde mult de reluarea cresterii la nivel mondial si cred ca nu va trece mult timp pana ce si economia noastra va urma trendul primelor economii iesite din criza. Dar, asa cum am intrat cu intarziere in criza, tot asa vom iesi mai tarziu decat economiile dezvoltate," este de parere consilierul guvernatorului Bancii centrale.

"Perspectiva economiei UE - inconjurata de un mare grad de incertitudine" (raportul Bancii Centrale Europene)

Dinspre Europa, mai precis dinspre statele mai vechi membre ale UE, distingem un zumzet parca mai placut al unei economii ce se trezeste la viata. " Asteptam ca economia sa-si revina treptat. Riscurile de inflatie sunt in mare masura echilibrate, iar indicatorii privind asteptarile pe termen mediu si lung sunt ferm ancorati la nivelul tintei de inflatie a Bancii Centrale Europene, respectiv sub 2%.

Dupa caderea libera a activitatii economice la care am fost martori catre finele anului trecut, economia din zona euro da semne de stabilizare", declara in Parlamentul Europei, la sfarsitul lunii septembrie, Jean-Claude Trichet, Presedintele Bancii Centrale Europene.

Dovezi certe despre moderarea contractiei economice au fost consemnate si in Raportul BCE privitor la stabilitatea bancilor din UE, care mentiona insa ca "perspectiva economiei UE continua sa fie inconjurata de un mare grad de incertitudine, amplificand riscul. O revenirea graduala este asteptata abia in cursul anului 2010" (EU Banking Sector Stability - august 2009).

Principalele banci reconfirma increderea in regiune, dar...

Recent, principalele grupuri bancare care actioneaza in Europa Centrala si de Est si-au reafirmat angajamentul fata de tarile din regiune, respectiv Bosnia-Hertegovina, Ungaria, Letonia, Serbia si, nu in ultimul rand, Romania.

La reuniunea desfasurata la Viena, sub egida Comisiei Europene, au participat si reprezentanti ai FMI, BERD, Bancii Europena de Investitii si ai Bancii Mondiale, alaturi de lideri ai bancilor centrale si autoritatile fiscale din Austria, Belgia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Suedia si ai celor cinci state din regiune.

Bancherii au fost de acord ca ajutorul international primit in ultimele luni de la FMI si UE, Banca Mondiala si alti donatori bilaterali, si evaluat la 52 miliarde euro, a contribuit decisiv la evitarea unei crize bancare sistemice in Europa Centrala si de Est.

Concret, sustinerea din partea bancilor-mama s-a manifestat sub forma "recapitalizarii filialelor si sucursalelor, dupa cum a fost nevoie, in paralel cu mentinerea expunerii bancilor in aceste tari. Grupurile bancare isi mentin angajamentul fata de regiune", se subliniaza in comunicatul de presa al BERD.

Stabilitatea si echilibrul macroeconomic au avut si au un rol major in inseninarea perspectivelor de dezvoltare regionala. Raman insa, in continuare, anumite "vulnerabilitati", identificate prin testarea la stres a bancilor si "provocarile", mai ales cele legate de creditarea economiei.

Erik Berglof, economistul sef al BERD, s-a aratat rezervat si a avertizat ca sistemul bancar este in continuare fragil, pentru ca economiile din Europa Centrala si de Est au fost grav afectate de criza financiara mondiala.

Mai mult, BERD a anuntat ca va revizui in scadere estimarea privind declinul economic din regiune pentru 2009, dar va majora, in schimb, previziunea de crestere in 2010. "Comparativ cu estimarea din luna mai, previziunea pentru 2009 va fi inrautatita, in urma datelor din trimestrul al doilea si a informatiilor referitoare la cel de-al treilea", a explicat Berglof.

BERD a cerut actionarilor, printre care si Romaniei, majorarea capitalului cu 50%, la 30 de miliarde de euro, pentru a reduce impactul crizei financiare in Europa de Est.

Prudenta - cuvantul de ordine, la banci, ca si la agentii economici

In ceea ce priveste strict Romania, potrivit datelor BNR, la finalul primului semestru al acestui an bancile straine dispuneau de resurse atrase de la bancile-mama in valoare de 82,6 miliarde lei, fata de 87,7 miliarde la finalul anului trecut.

Purtam, desigur, amprenta crizei economico-financiare dar, din fericire, in sistemul bancar din Romania nu au fost victime rasunatoare... Pentru recuperarea pierderilor, bancile au luat masuri rapide, dovedind multa prudenta, "dupa ce, pana in septembrie 2008 s-au intrecut intr-o competitie acerba, din dorinta atragerii de clienti, implicit a cresterii cotei de piata.

Parghia cea mai des folosita a fost cea a creditarii", ajungand astfel la "o crestere excesiva a gradului de indatorare a persoanelor fizice, dar si juridice, peste limita admisa si suportabila". Acum, lucrurile s-au schimbat, iar "cuvantul de ordine a devenit prudenta", dupa cum observa Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Navigatie Constanta.

Sub aspectul provizioanelor si a adecvarii (majorarii) capitalului bancilor, lucrurile stau bine. Surse din cadrul BNR, citate de agentiile de presa, au informat ca volumul provizioanelor aproape s-a triplat in ultimul an, ajungand la 11,3 miliarde lei la finalul lunii iunie, fata de doar 4,9 miliarde lei in iunie 2008.

Bancile din Romania, cele mai profitabile din UE

In Romania traim in plin paradox bancar: desi PIB-ul romanilor in 2008, exprimat nu in valori nominale, ci ca putere de cumparare la scara nationala, nu ajungea nici la jumatatea mediei europene (48%, conform Eurostat), bancile romanesti au avut castiguri mult peste media UE, raportate la valoarea totala a activelor.

Dobanzile si comisioanele, dintre cele mai mari practicate in UE, le-au adus actionarilor bancilor care au activat in Romania in 2008 profituri neasteptate!

Concret, rata rentabilitatii capitalurilor proprii (return on equity - ROE) a fost de 29,5%, adica dublu fata de media tarilor membre ale UE din Europa Centrala si de Est, depasind cu mult si valorile inregistrate de bancile din Belgia (44%) sau Germania (-22%) etc, potrivit datelor publicate de Banca Centrala Europeana (BCE).

La sfarsitul anului trecut, veniturile nete realizate de bancile de pe piata romaneasca din dobanzi si comisioane reprezentau 5,8% din totalul activelor detinute, insumand nu mai putin de 4,5 miliarde euro, in conditiile in care veniturile nete din toate celelalte state UE au scazut dramatic!!!

"Numai un numar relativ restrans de firme mici si mijlocii apeleaza la credit bancar"

"Dar, in Romania, numai un numar relativ restrans de firme mici si mijlocii apeleaza la credit bancar. Celelalte se finanteaza preponderent din resurse proprii", declara Lucian Croitoru.

Aceasta inseamna ca, in mod paradoxal, tocmai cei mai vulnerabili sunt lipsiti de un pretios ajutor bancar, ceea ce, cuplat la celelalte disfunctionalitati ce caracterizeaza actuala conjunctura extrem de dificila si turbulenta, a condus un numar impresionant de firme catre faliment.

Conform datelor Registrului Comertului, in ultimele 12 luni au fost inregistrate cu 183% mai multe radieri de firme decat in august 2008, in timp ce numarul celor care si-au suspendat activitatea a sporit cu 120%.

In Romania costurile aferente unui cont bancar sunt destul de ridicate - raportate la celelalte state ale Uniunii Europene - tara noastra plasandu-se pe locul 14 intr-un clasament al celor 27 de state membre. Italia are cele mai scumpe servicii bancare, iar Bulgaria cele mai ieftine.

De asemenea, avem una dintre cele mai scazute rate de utilizare pentru diferite tipuri de servicii bancare de plata, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.

Potrivit Raportului Bancii Centrale Europene (BCE), luna august nu s-a dovedit fasta pentru creditare nici in sectorul bancar al zonei euro, unde sumele imprumutate din portofoliile bancilor au fost cu numai 0,1% mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut, inregistrandu- se cel mai mic avans de la crearea monedei unice europene.

"Din ce in ce mai multe companii, in special cele mari, au recurs recent la pietele financiare pentru a-si asigura nevoia de finantare, in special prin intermediul unor emisiuni de obligatiuni. Acest fapt ar putea explica, partial, scaderea puternica a creditelor acordate companiilor private" (Raportului BCE - august 2009).

Simultan, in Romania, BNR incearca sa tureze din nou motoarele economiei, in limitele suportabile pentru actorii implicati, firme si banci. In acest scop, Consiliului de Administratie al bancii centrale a redus, in aceasta toamna substantial rata dobanzii de politica monetara, de data aceasta la nivelul de 7,5%.

Demersul a fost precedat, in luna august, de decizia de scadere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mica de 2 ani, de la 35% la 30%. Toate acestea sunt masuri destinate sa elibereze in piata bani pentru creditarea vietii economice...

Am sperat, de altfel, ca vom asista la o revigorare a firmelor inca din iunie a.c., cand BNR a taiat rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta de la 40% la 35%), ceea ce a dat unda verde pentru 1,2 miliarde euro din vistieria bancilor comerciale...Dar banii au fost redirectionati catre buzunarele statului.

Cum pot rezista IMM-urile concurentei neloiale a statului?

In cazul companiilor, s-a inregistrat o micsorare cu 6,8% a portofoliului de creditele in lei, in ultimele 12 luni, comparativ cu luna august 2008, pana la 40,29 miliarde de lei. Datele BNR indica o majorare a creditelor cu 18,8%, insa pentru sumele exprimate in lei.

Daca tinem cont si de deprecierea leului fata de euro din ultimele 12 luni, cu peste 19%, de la 3,5330 la finele lui august anul trecut, rezulta ca si componenta in valuta a inregistrat scaderi. Astfel, 60% din afacerile IMM-urilor sunt dezvoltate prin autofinantare, respectiv din profitul reinvestit, si numai 16% prin credit bancar.

Mai mult, numai 39% din IMM-urile romanesti ar avea de gand sa apeleze la banci pentru un credit, dupa cum evidentiaza un sondaj efectuat in randul firmelor mici si mijlocii si dat publicitatii in august, optiune care reflecta lipsa de incredere in parteneriatul cu banca a intreprinzatorilor romani.

Misu Negritoiu, director general ING Bank Romania, ne-a declarat in exclusivitate: "ING a prognozat inca din noiembrie 2008 un avans al creditului privat de doar 5% la finalul lui 2009. Pentru moment ne mentinem acea prognoza, insa trebuie spus ca exista riscurile unei incetiniri si mai puternice a activitatii de creditare a sectorului privat.

Mai mult, daca ne uitam la structura acesteia, putem observa ca ritmul de crestere de pana acum (circa 11% in iulie) vine in mare parte din deprecierea leului (ratele anuale fiind negative atat pentru creditarea in lei, cat si pentru cea in valuta exprimata in euro).

In timp ce sectorul privat n-a prea avut succes in a atrage bani de la banci, creditul guvernamental inregistreaza o crestere fulminanta (de peste 300% in iulie anul acesta fata de iulie 2008). Singurul aspect pozitiv in aceasta situatie devine vizibil doar daca statul va face toate platile catre sectorul real..."

Datoriile statului catre banci s-au triplat in ultimele 12 luni, ajungand la peste 10 miliarde euro!

Sorin Dimitriu, vicepresedinte al Camerei Nationale, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, a criticat aceasta practica a statului de a se imprumuta de la bancile comerciale pentru plata pensiilor si salariilor, in detrimentul finantarii sectorului privat, generand astfel un cerc vicios, care afecteaza starea economiei si conduce, implicit, la scaderea resurselor pentru bugetul de stat.

"Executivul trebuie sa acorde o atentie sporita deficitului bugetar si modalitatilor de finantare a acestuia (...) Statul poate si trebuie sa renunte la imprumuturile de pe piata bancara interna, decizie ce va avea efecte benefice nu numai la nivelul echilibrului bugetar al statului, ci si asupra gradului de deschidere al bancilor catre mediul privat, acestea fiind nevoite sa vina cu produse atractive pentru acest segment. Nu in ultimul rand, decizia va influenta rata inflatiei, in sensul scaderii acesteia.

" Domnia-sa indica si modalitatea pragmatica de a iesi din acest cerc vicios, prin definirea prioritatilor pe criterii economice: "Trebuie sa vorbim despre definirea prioritatilor, pe criterii economice si nu emotionale sau doctrinare, in conditiile amendarii semnificative a actualului cadru de reglementari financiar-bancar.

Acesta trebuie sa asigure o oferta mult mai prietenoasa proiectelor, mai ales din sectorul privat.

In acest sens, trebuie exploatate mult mai intens sansele oferite de activitatea de export, dezvoltarea prin investitii a sectoarelor productive, utilizarea rezultatelor proprii din cercetare si inovare si, in general, acele sectoare ale economiei pentru care Romania are resurse - agricultura, industria orizontala pentru unele sectoare (precum cel auto, naval, de utilaje energetice), turism s.a., dar pentru a iesi din acest cerc vicios, prima mutare ii revine statului.

Ingrijoratoare este lipsa de apetit a firmelor pentru accesarea fondurilor europene. Consider ca solutia unica este ca sistemul bancar sa devina partener-cofinantator alaturi de firme si impreuna sa preia o parte din riscuri"

"Solutii adaptate crizei

Din partea Sistemului Cameral, Mihai Daraban avanseaza o noua propunere pentru bancheri: "In etapa actuala, bancile ar trebui sa creasca competitia in ceea ce priveste gasirea unor produse financiar - bancare adecvate perioadei si sa taie din costurile finantarii; aceasta nu presupune o renuntare la atitudinea prudenta, la estimarea cat mai exacta a riscurilor, ci o abordare constructiva a relatiei cu agentii economici.

Sper ca relansarea activitatii de creditare sa se intample din perspectiva unei noi abordari a relatiei banca - agent economic, din ambele sensuri si in spiritul unui parteneriat real, reciproc avantajos". Spicuim cateva raspunsuri la problemele invocate de reprezentantii mediului de afaceri din partea sistemului bancar.

Radu Gratian Ghetea, Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) ne declara: "In acest moment, pentru nimeni (!) nu mai este clar care sunt acele industrii castigatoare. Sunt prea putine industrii care s-au detasat ca si castigatoare.

Exista semnale ca economia romaneasca ar putea incepe sa intre, timid, pe plus in ultimul trimestru al acestui an sau in prima parte a anului viitor, insa efectele crizei se vor simti mai mult timp in sistemul bancar decat in economie, intrucat bancile sunt inca in situatia de a constitui provizioane in contul restantelor inregistrate la creditele deja acordate."

Solutia este, in opinia presedintelui ARB, "lansarea de catre Guvern a unor proiecte consistente de investitii, in special in domeniul infrastructurii - obiectiv pe care Guvernul l-a anuntat inca de la inceputul anului - ceea ce, concomitent cu restabilirea increderii in economie ar putea spori interesul companiilor pentru accesarea de credite; iar bancile sunt dispuse sa analizeze cererile de finantare si sa acorde imprumuturi clientilor care demonstreaza ca au capacitate de rambursare."

"O imbunatatire a ratingului de tara ar permite Romaniei sa acceseze fonduri de pe piata internationala la costuri mai normale"

In plus, "o imbunatatire a ratingului de tara ar permite Romaniei sa acceseze fonduri de pe piata internationala la costuri mai normale, ceea ce ar putea ieftini sursele de finantare in valuta".

Coroborand toti acesti factori, presedintele ARB concluziona: "este posibil ca, in anul 2010, ritmul anual de crestere a creditului neguvernamental in Romania sa fie superior celui inregistrat in acest an, insa nu se va mai atinge, pe termen mediu, nivelul de peste 60% inregistrat in anii 2007-2008".

Referitor la optiunile bancherilor, Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, ne-a spus: "Nu am incetat niciodata activitatea de creditare - pe niciun segment de business. 

In acest moment, prioritatea bancilor este sprijinirea companiilor pentru restructurare si ajustare la noile conditii de piata, avand in vedere ca acesta va fi mediul de functionare pe termen lung. Ne asteptam ca efectele relaxarii de acum a conditiilor de rambursare sa se vada in a doua jumatate a anului 2010.

Intr-o perioada de incertitudine, bancile au responsabilitatea de a selecta foarte riguros pentru finantare proiectele viabile, pentru o redistribuire in economie a lichiditatii catre companiile sau industriile care pot fi motoare de crestere", a subliniat presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank.

"Criteriul cel mai important este viabilitatea economica a companiei solicitante"

"Libra Bank nu a incetat in niciun moment acordarea de finantari pentru sectorul privat. Mai mult decat atat, criza economica a reprezentat pentru banca un prilej de a-si adapta strategia de dezvoltare si de a atrage companii de mari dimensiuni in portofoliul de clienti.

Investitiile cu potential in viitor se vor indrepta pe directiile productive prioritare, cum ar fi, de exemplu, infrastructura teritoriala si agricultura", a afirmat Oana Stoenescu, directorul Diviziei Corporate Banking - Libra Bank.

Cum "creditele pentru capitalul de lucru sunt pentru unele firme seva din care se alimenteaza pentru a-si continua activitatea, atata timp cat aceste firme exista Libra Bank se va orienta cu precadere spre satisfacerea nevoilor lor de finantare.

Suntem de parere ca, in aceasta perioada de criza economica, banca trebuie sa se constituie intr-un punct de sprijin si intelegere pentru clientii sai, cautand impreuna cu acestia solutiile cele mai potrivite pentru a depasi dificultatile financiare, pe principiile unui parteneriat viabil de ambele parti", a spus Oana Stoenescu.

Modelul italian de restructurare a creditelor neperformante

Apreciind responsabilitatea cu care actioneaza bancile din Romania si flexibilitatea de care au dat dovada, neprocedand la lichidarea fortata sau la executarea debitorilor rau platnici, Stefano Albarosa, presedintele Unimpresa Romania atragea atentia bancherilor romani asupra faptului ca:

"Reducerea, in acest moment, a perimetrului creditului acordat sectorului privat trebuie evitata cu orice cost.

Pentru a oferi un cadru al restructurarii creditelor non performante existente, Unimpresa, impreuna cu alte asociatii antreprenoriale din Romania, promoveaza implementarea si in Romania a unui moratoriu introdus de curand in Italia, intre firme, Asociatia Bancilor din Romania si Banca Nationala.

In concordanta cu termenii acestui acord, IMM-urile care sunt eligibile conform anumitor conditii, beneficiaza de o prelungire a ratelor de credit pentru o perioada de un an, pentru creditele pe termen lung si mijlociu si de o extensie de pana la 270 de zile a liniei de credit pentru capitalul operational in aceleasi conditii stabilite initial (taxa de administrare, dobanda, garantii etc)."

Iata si raspunsul bancherilor, prin vocea presedintelui ARB: "Comunitatea bancara a pus la dispozitia mediului de afaceri un set nelimitativ cu cele mai utilizate scheme si solutii de restructurare a creditelor acordate clientilor, iar metodele sunt aplicabile in functie de politica interna a fiecarei banci.

In situatia in care procedeaza la restructurarea creditelor, bancile isi asuma un nou risc, de aceea acest proces nu trebuie inteles de clienti ca o masura de amanare a unei stari de insolventa inevitabila.

Planul de restructurare agreat cu debitorul bancii trebuie sa se bazeze pe elemente si documente care sa prezinte clar modalitatile de depasire a dificultatilor temporare, cum ar fi identificarea unor noi piete de desfacere, reducerea costurilor, maximizarea vanzarilor, diversificarea activitatilor sau concentrarea pe activitatile cu profit ridicat, implicarea mai mare a actionarilor si un management mai performant al afacerii", am aflat de la Radu Gratian Ghetea....

Desigur, aceasta varianta costa si este de asteptat ca bancile sa aplice un comision de restructurare la data semnarii contractului aditional de credit.

"Camerele de Comert din Romania pot contribui la simplificarea si modernizarea administrativa" 

 

Vicepresedintele Camerei Nationale, Sorin Dimitriu, propune o serie de solutii adaptate iesirii din criza a economiei romanesti:

 

"In primul rand se impune, la nivelul deciziei economice, un management adaptat pentru administrarea crizelor si anume, a datoriei publice.

Reglarea acestor aspecte nu se poate face, insa, fara reformarea sistemului public si eficientizarea acestuia, regandirea sistemului de impozite si taxe si a circuitului documentelor intre institutiile statului, precum si revizuirea, prin consultarea cu mediul de afaceri, a Codului Fiscal.

In acest sens, desemnarea Camerelor de Comert din Romania ca organ de gestionare a ghiseelor unice impuse prin directiva 2006/123/CE din 12 decembrie 2006, ar putea reprezenta un prim pas spre simplificarea si modernizarea administrativa.

Un al doilea pas trebuie sa-l reprezinte preluarea de catre Sistemul Cameral a anumitor atributii ale agentiilor guvernamentale sau ale altor institutii de reprezentare a guvernului in teritoriu - simultan cu recunoasterea Camerelor de Comert si Industrie judetene ca fiind de utilitate publica".

In topul global al competitivitatii, Romania a devansat Letonia, Grecia si Bulgaria (!)

Romania nu mai este pe penultimul loc din UE in clasamentul competitivitatii si ocupa locul 63 la nivel mondial, din133 de tari participante, conform raportului global al competitivitatii 2009 - 2010, realizat de Forumul Economic Mondial si comentat de Grupul de Economie Aplicata - GEA.

Anul acesta, trei tari membre UE sunt mai putin competitive decat noi, respectiv Letonia, Grecia si Bulgaria. Romania ramane, insa, in continuare, pe ultimul loc in UE la infrastructura, sanatate si educatia de baza, ca si la pregatirea tehnologica.

Stam rau si la Sofisticarea afacerilor, ca si la Educatia superioara si training. In schimb, am devansat tari precum Grecia, Portugalia sau Italia - situandu-ne pe locul 75 - din punctul de vedere al stabilitatii macroeconomice (!).

Gradul de sofisticare a pietei financiare ne-a plasat pe locul 56, deasupra Greciei, Italiei si Letoniei. Cel mai bun loc in clasament (41) este obtinut la capitolul Marimea Pietei, insa am pierdut puncte in ceea ce priveste eficienta pietei bunurilor (locul 61, totusi, in fata Bulgariei, Ungariei sau Italiei) si eficienta pietei muncii (locul 79, inaintea Italiei - 117, Greciei - 116 sau Portugaliei - 103).

Pe primul loc in noul clasament al competitivitatii globale s-a situat Elvetia, care a depasit traditionala ocupanta, Statele Unite ale Americii. Aceasta este pe locul al doilea, fiind urmata de Singapore, Suedia si Danemarca.

"Together for your business" este o sectiune sustinuta editorial de Camera de Comert si Industrie a Romaniei

Florin Jianu (CNIPMMR): mediul de afaceri e in secolul 21, dar politicile publice din Romania au ramas in urma
Florin Jianu (CNIPMMR): mediul de afaceri e in secolul 21, dar politicile publice din Romania au ramas in urma
In opinia lui Florin Jianu, presedintele Consiliului National al IMM-urilor din Romania (CNIPMMR), mediul de afaceri din Romania este in secolul 21, dar politicile publice sunt in secolul 20, de...
România are 20 de miliarde de euro din PNNR. Banii trebuie cheltuiți până în august 2026
România are 20 de miliarde de euro din PNNR. Banii trebuie cheltuiți până în august 2026
Toate proiectele din PNRR trebuie să fie încheiate până în august 2026, dar multe investiții în energie sunt întârziate, a declarat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Adrian...
#banci, #creditare, #criza, #economie , #stiri Jean Claude Trichet