Zona Euro incepe sa-si revina, dar in doua viteze. In ce tabara se pozitioneaza Romania

Economia zonei euro a atins deja fundul prapastiei, iar analistii de la Ernst & Young estimeaza ca tarile membre vor intra pe un trend de crestere economica. Viteza de redresare inca va fi diferita, inregistrandu-se discrepante tot mai accentuate intre sud si nord.

Relaxarea masurilor de austeritate si accelerarea activitatii comerciale la nivel global vor contribui la redresarea estimata pentru sfarsitul anului, insa vor fi resimtite efectele somajului in crestere si ale adancirii diferentelor de la nivelul continentului, se arata in raportul de toamna al EY - Eurozone Forecast (EEF).

Conform studiului, se estimeaza o contractie economica a Zonei Euro de 0,5% in acest an, inregistrandu-se o usoara imbunatatire fata de valoarea prognozata in trimestrul precedent, urmata de o crestere de 0,9% in 2014. O crestere a PIB-ului de 1,5% pe an este asteptata in perioada 2015-2017.

Asteptarile in privinta Romaniei sunt optimiste, peste media europeana. EY Eurozone Forcast estimeaza pentru Romania o crestere de 1,9% a PIB-ului si o accelerare a cresterii pana la 2,2% in 2014, pe masura ce conditiile externe, in mod special starea economiilor din Zona Euro, vor incepe sa se imbunatateasca. Cresterea va fi sustinuta in acest an, pe langa exporturi, si de productia agricola buna. Economia va beneficia, de asemenea, de relaxarea politicii monetare, dupa ce Banca Centrala a redus dobanda de politica monetara atat in iulie, cat si in august.

Germania ramane campioana economica

Cu toate acestea, continua sa se inregistreze diferente tot mai mari intre tarile din centrul si cele de la periferia Zonei Euro. Germania ramane centrul de putere al Zonei Euro, cu o crestere de 0,6% in acest an. Insa tot mai multe dintre economiile marginale cu probleme continua sa se contracte in 2013, chiar daca vorbim de un ritm mai lent de scadere. Conform previziunilor, este de asteptat o stabilizare a economiilor Italiei si Portugaliei, in 2014, si a Greciei in 2015.

Somajul din Zona Euro va continua sa creasca atingand un varf de 12,6% la mijlocul anului 2014. Diferentele semnificative ale ratei somajului la nivelul intregului continent vor persista, in Spania si Grecia atingandu-se 27,6% si, respectiv, 29%, in 2014, in timp ce in Germania se estimeaza o rata a somajului de doar 5,4%.

Se estimeaza, de asemenea, ca redresarea economica va continua sa fie incetinita de procesul de reducere a gradului de indatorare atat in sectorul public cat si in cel privat, precum si de lipsa unor surse avantajoase de finantare. Ambele aspecte vor avea un impact mai mare asupra economiilor marginale, conducand la diferentieri si mai accentuate fata de tarile nucleu din Zona Euro.

"Pentru prima data in ultimele opt prognoze realizate de EY, estimam o crestere modesta pentru urmatorul trimestru si pentru anul viitor in Zona Euro. Cu toate acestea, factorii de decizie politica nu trebuie sa se multumeasca doar cu atat. Diferentele intre conditiile de finantare si evolutiile pietei fortei de munca de pe intreg continentul raman semnificative. Calmul relativ de pe pietele financiare trebuie sa fie, de asemenea, folosit pentru a accelera procesul de restructurare, in special in sectorul bancar", comenteaza Marie Diron, EY Senior Economic Adviser pentru Eurozone Forecast.

Cresterea va fi determinata de capacitatea de redresare a economiilor nationale

E de asteptat ca economia sa recupereze mai puternic in a doua parte a anului datorita unor factori externi, printre care si relansarea activitatii economice a S.U.A. si a semnalelor incurajatoare din Marea Britanie, ambii parteneri comerciali cheie ai Zonei Euro. Aceasta va conduce la o redresare robusta a cererii de exporturi din Zona Euro. Previziunile arata ca cererea pentru exporturi din Zona Euro se va accelera de la 3,8%, in acest an, la 5,9% in 2014, respectiv la 6,6% in 2015.

Scaderea substantiala a monedei Euro, care se estimeaza a fi supraevaluata in prezent cu 8%, va insoti aceasta crestere a exporturilor din Zona Euro. Avand in vedere rolul important jucat de exporturi in redresarea economica, studiul EEF prevede si o revenire a situatiei in productia de bunuri si a serviciilor de business. Cu toate acestea, previziunile sunt mai putin bune pentru celelalte sectoare, mai ales cele cu expunere directa catre consumator si catre sectorul public. Se estimeaza, de asemenea, ca segmentul constructiilor va inregistra performante slabe.

"Desi cresterea puternica a comentului mondial si declinul monedei Euro vor veni in sprijinul exportatorilor din Zona Euro, ele nu vor fi suficiente pentru sustinerea redresarii. Performantele dezamagitoare inregistrate in ultima vreme de pietele emergente scot in evidenta riscurile pe care le implica o redresare concentrata in principal pe exporturi. Este important, prin urmare, ca economiile nationale sa valorifice contextul pentru un nou impuls", spune Marie Diron.

Cu siguranta, sansele unei redresari mai solide s-au imbunatatit dupa ce autoritatile nationale si-au ponderat retorica in privinta austeritatii fiscale. Actualele planuri privind evolutia austeritatii fiscale prevad o scadere de la 0,8% din PIB in acest an, la aproximativ 0,5% din PIB in 2014-15. Aceasta va reduce substantial efectul de franare a cresterii provocat de austeritate.

Redresarea economiilor nationale va suferi pe termen scurt in urma impactului provocat de cresterea ratei somajului, mai ales in economiile marginale ale Zonei Euro. Acest aspect va diminua o parte din beneficiile aduse de scaderea inflatiei, limitand cresterea veniturilor reale ale gospodariilor, astfel ca estimarile prevad o crestere a cheltuielilor de consum de doar 0,5% in 2014 si de 1,1% in 2015.

Redresarea depinde de reducerea gradului de indatorare din sectorul public si privat.

"Procesul de reducere a gradului de indatorare va mai dura ceva timp. Inca sunt multe de facut pe termen mediu pentru a limita nivelul de indatorare, mai ales in economiile marginale. Realist vorbind, aceasta condamna Zona Euro la un deceniu de plata a datoriilor si de efecte negative asupra cresterii generate pe termen lung. Este nevoie de un raspuns coordonat in privinta politicilor, astfel incat restructurarea necesara a bilanturilor sa nu sufoce economia", mentioneaza Marie Diron.

Cu toate ca s-au facut eforturi de reducere a gradului de indatorare a sectorului public, datoriile mari din sectorul privat trebuie, de asemenea, rezolvate inainte ca economia sa poata intra pe o crestere mai sustinuta in Zona Euro. Spre deosebire de S.U.A. si, intr-o mai mica masura, de Marea Britanie, rata de indatorare a sectorului privat din Zona Euro a scazut prea putin.

In sectorul privat, bancile slab capitalizate si supra-indatorate reprezinta una dintre preocuparile majore. Pana cand vor reusi sa se recapitalizeze, bancile vor fi nevoite sa tina in frau creditarea.

Lipsa unor alternative rezonabile de finantare, cu precadere in zona marginala, va limita redresarea investitiilor si potentiala crestere a productiei in multe piete. Pana ce problemele din sectorul bancar nu vor fi rezolvate, se va mentine disparitatea economica intre zona centrala si cea periferica a Zonei Euro.

Ce e de facut

Desi exista inca un grad de incertitudine si risc, economia Zonei Euro pare sa-si revina incetul cu incetul. Factorii de decizie trebuie, insa, sa continue sa avanseze cu politicile pentru ca redresarea sa progreseze. BCE trebuie sa fie pregatita sa contracareze inasprirea conditiilor monetare impuse de S.U.A.

"BCE ar trebui, de asemenea, sa intervina pentru a mentine conditiile monetare cat mai permisive si ar putea face aceasta prin indrumari mai explicite, prin relaxarea normelor de garantii pentru banci sau prin incercarea de a mentine cat mai jos valoarea monedei Euro. In plus, factorii de decizie ar putea profita de aceasta relativa acalmie pentru a accelera procesul de uniune bancara si de integrare fiscala care ar putea stimula redresarea", concluzioneaza Marie Diron.