Comisia Europeana solicita Estoniei si Romaniei sa transpuna integral legislatia UE care incrimineaza discursul de incitare la ura si infractiunile motivate de ura. De asemenea, Comisia solicita Bulgariei, Croatiei, Ciprului si Romaniei sa transpuna integral normele UE privind prezumtia de nevinovatie.
"Comisia Europeana a decis astazi, 30 octombrie, sa trimita scrisori de punere in intarziere Estoniei si Romaniei, intrucat legislatiile nationale ale acestor tari nu transpun integral si exact normele UE privind combaterea anumitor forme si expresii ale rasismului si xenofobiei prin intermediul dreptului penal. (...) Romania nu a definit in mod corect discursurile de incitare la ura, deoarece nu incrimineaza discursurile de ura care incita la violenta. In plus, Romania incrimineaza doar discursurile de ura care incita la ura atunci cand acest comportament este indreptat impotriva unui grup de persoane definit pe criterii de rasa, culoare, religie, descendenta sau origine nationala sau etnica, dar nu si atunci cand este indreptat impotriva unui membru al unui astfel de grup", a transmis, vineri, Comisia Europeana, printr-un comunicat de presa.
Sursa citata a precizat ca Estonia si Romania au la dispozitie doua luni pentru a raspunde la intrebarile adresate de Comisie, in caz contrar, Comisia poate decide sa trimita un aviz motivat.
"Decizia-cadru privind combaterea rasismului si xenofobiei prin intermediul dreptului penal (Decizia-cadru 2008/913/JAI) are drept scop... mai mult
Vineri, 30 Octombrie 2020, ora 22:07
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anuntat, miercuri, decizia Comisiei Europene de a finanta, cu 143 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, constructia Variantei Ocolitoare a municipiului Bacau. Valoarea oferita de CE reprezinta 85% din costul eligibil al proiectului.
Lucian Bode a anuntat, miercuri, in sedinta de Guvern, decizia CE care a aprobat contributia financiara la proiectul major "Constructia Varianta Ocolitoare Bacau".
"Valoara totala eligibila este de aproximativ 143 de milioan de euro, reprezentand 85% din valoare totala eligibila", a precizat Bode.
Acesta a explicat ca, in 25 noiembrie 2019, s-a transmis cererea de finantare pentru acest proiect, dar s-au solicitat infrmatii si clarificari suplimentare.
"Din pacate, in momentul in care am preluat guvernarea, in noiembrie anul trecut, Romania avea 14 arii naturale protejate fara plan de management, dintr-un total de 39 care impactau proicte majore de infrastructura, ca sa nu mai spun de faptul ca guvernantii de dinainte au transmis CE documentatii incomplete pentru foarte multe obiective de investitii in infrastrutura. Din fericire, printr-un efort de echipa, printr-un dialog serios si transparent, prin modificari legislative (...) Romania primeste a doua mare finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura de transport rutier", a mai afirmat Bode.
Acesta a precizat ca, in 2 luni, Romania a primit peste un miliard de euro, fonduri nerambursabile, pentru proiecte de... mai mult
Miercuri, 28 Octombrie 2020, ora 22:19
Comisia Europeana a trimis joi Romaniei o scrisoare de punere in intarziere cu privire la excluderea unor livrari de produse de origine animala de la respectarea Regulamentului nr. 853/2004 privind stabilirea unor norme specifice de igiena care se aplica alimentelor de acest tip, informeaza un comunicat de presa al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Aceasta scrisoare de punere in intarziere reprezinta, de fapt, deschiderea formala a procedurii de infringement.
Scrisoarea vizeaza si nerespectarea de catre Romania a unor prevederi din Regulamentul nr. 178/2002 de stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale legislatiei in domeniul alimentar precum si din Regulamentul nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare.
In plus, Comisia precizeaza ca normele romanesti de igiena se aplica si produselor care sunt supuse liberei circulatii pe piata interna, respectarea lor este obligatorie si le confera prezumtia de conformitate cu obligatiile impuse de legislatia UE. "Normele nationale privind igiena produselor alimentare ar fi trebuit comunicate in faza de proiect, potrivit Directivei 2015/1535, pentru a permite Comisiei sa evalueze compatibilitatea lor cu legislatia UE. Esecul de a comunica aceste norme constituie o incalcare a obligatiilor de notificare prevazute la articolul 5 alineatul (1) in Directiva 2015/1535", subliniaza executivul comunitar.
Prin urmare, Comisia a decis joi sa trimita Romaniei o scrisoare de punere in intarziere, acordandu-i... mai mult
Joi, 02 Iulie 2020, ora 14:35
Comisia Europeana (CE) a decis, joi, sa trimita Romania in fata Curtii de Justitie si a solicitat sanctiuni financiare, din cauza faptului ca tara noastra nu a comunicat masurile de transpunere in legislatia nationala a Directive UE privind marcile. Romania este singurul stat membru care nu a comunicat masurile necesare transpunerii directivei, potrivit unui comunicat de presa.
"Directiva privind marcile constituie un pas important in modernizarea si armonizarea in continuare a legislatiei UE privind marcile.
Aceasta aduce o serie de modificari semnificative, inclusiv o definitie revizuita a marcii, adaptata la era digitala; noi motive care impiedica inregistrarea marcilor; noi norme privind marfurile contrafacute in tranzit, precum si noi dispozitii de armonizare a procedurilor privind marcile in toate statele membre ale UE", arata Comisia Europeana, joi, intr-un comunicat de presa.
Statele membre, obligate sa transpuna directiva
Statele membre au fost obligate sa transpuna directiva in legislatia nationala pana la 14 ianuarie 2019. Tarii noastre i-a fost transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispozitie un termen pentru a raspunde. Desi Romaniei i-a fost acordata o prelungire a termenului de raspuns la avizul motivat, nu a comunicat masurile de transpunere.
Prin urmare, Comisia a decis sa sesizeze Curtea de Justitie a UE cu privire la acest caz, mai transmite sursa citata.
Directiva privind marcile a actualizat si a simplificat cadrul juridic... mai mult
Joi, 02 Iulie 2020, ora 13:55
Restrictiile impuse de autoritatile din tarile Uniunii Europene pentru a limita raspandirea pandemiei de COVID-19 au readus in discutie functionalitatea spatiului Schengen si necesitatea unei reforme a acestuia astfel incat sa se garanteze libertatea de circulatie a cetatenilor europeni.
In acelasi timp, functionarea normelor Schengen a fost afectata de cresterea fluxurilor de migranti inregistrata in UE in 2015 si de temeri sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activitatile teroriste si infractionale grave de natura transfrontaliera, ceea ce a dus in anii trecuti la reintroducerea controalelor la frontiere de catre mai multe state membre.
Necesitatea revenirii la un spatiu Schengen pe deplin functional pentru a se asigura atat libertatea de circulatie, cat si redresarea economica a Uniunii Europene a fost reafirmata recent si de Parlamentul European, care s-a declarat ingrijorat de continuarea controalelor la frontierele interne in spatiul Schengen si impactul acestora asupra oamenilor si a companiilor.
Intr-o rezolutie adoptata la sfarsitul saptamanii trecute cu 520 voturi pentru, 86 impotriva si 59 abtineri, eurodeputatii au insistat pe o revenire rapida si coordonata la un spatiu Schengen pe deplin functional. Eurodeputatii le-au solicitat, de asemenea, Consiliului si statelor membre sa isi intensifice eforturile in ceea ce priveste integrarea spatiului Schengen si sa ia masurile necesare pentru a admite Bulgaria, Romania si Croatia in... mai mult
Luni, 22 Iunie 2020, ora 12:42
Modificarea legii electorale poloneze si prerogativele pe care guvernul ungar le-a obtinut in virtutea starii de urgenta decretate pentru combaterea pandemiei de coronavirus contravin "valorilor europene", considera Parlamentul European (PE) intr-o rezolutie adoptata vineri, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.
Decizia guvernului polonez de a modifica legea electorala este ilegala si organizarea de alegeri prezidentiale in centrul unei pandemii este total incompatibila cu valorile europene, se sustine in textul rezolutiei.
Partidul Lege si Justitie (PiS), aflat la guvernare in Polonia, a propus amendarea Constitutiei in sensul extinderii cu doi ani a mandatului presedintelui Andrzej Duda din cauza amenintarilor legate de pandemia de coronavirus. Anterior, acelasi partid a propus ca alegerile sa aiba loc conform calendarului initial, la 10 mai, dar prin introducerea votului prin corespondenta in locul organizarii de sectii de vot, pentru a reduce riscul de contagiune in randul alegatorilor.
Ministrul polonez al Sanatatii, Lukasz Szumowski, a declarat tot vineri, potrivit Reuters, ca din cauza coronavirusului nu se vor putea organiza in siguranta alegeri in forma traditionala mai devreme de doi ani, astfel ca pana atunci singura alternativa pe care o vede guvernul de la Varsovia este votul prin corespondenta.
In rezolutia adoptata vineri printr-un vot online eurodeputatii isi exprima ingrijorarea si cu privire la masurile adoptate de guvernul... mai mult
Vineri, 17 Aprilie 2020, ora 20:41
Presedintele Comisiei Europene,Ursula von der Leyen, a prezentat, miercuri, Parlamentului European, "Pactul ecologic european", un plan prin care propune statelor membre UE sa elimine emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2050 iar Europa sa devina un continent neutru din punct de vedere climatic.
Pactul ecologic european acopera toate sectoarele economiei, in special transporturile, energia, agricultura, cladirile si sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor si produselor chimice.
Pentru a deveni, pana in 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, in termen de 100 de zile de la preluarea mandatului, primul "act legislativ european privind clima". Pentru a atinge obiectivele in materie de clima si mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de actiune privind strategia industriala si economia circulara, Strategia "de la ferma la consumator" pentru o alimentatie durabila si propuneri pentru o Europa lipsita de poluare.
"Vor incepe neintarziat lucrarile in vederea majorarii obiectivelor Europei in materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realista de indeplinire a obiectivului pentru 2050", precizeaza CE intr-un comunicat.
Potrivit programului publicat de Executivul de la Bruxelles, actualele politici europene vor reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 60% pana in 2050. Pana in vara anului viitor, Comisia si-a... mai mult
Miercuri, 11 Decembrie 2019, ora 17:20
Zona euro a convenit asupra unui mecanism UE de interventie in cazul unei crize bancare, vizand inclusiv infiintarea unui fond de 55 miliarde euro finantat din contributii de la banci, iar proiectul uniunii bancare are astfel sanse sa ajunga in Parlamentul European inainte de alegerile din vara.
Ministrii Finantelor din zona euro au depasit un ultim impas in negocierile privind mecanismul centralizat de interventie pentru recapitalizarea sau inchiderea si lichidarea bancilor cu probleme.
Printre masurile convenite de liderii zonei euro intr-o sedinta de doua zile care s-a incheiat tarziu in noapte se numara crearea unui fond de rezolutie, care va acumula in urmatorii 10 ani resurse financiare de 55 miliarde euro din contributii de la banci; desemnarea unei agentii UE responsabila decizional pentru bancile in situatie de colaps; si elaborarea unor proceduri privind distributia costurilor presupuse de dezamorsarea unei crize bancare.
Negocierile privind Mecanismul Unic de Rezolutie au fost intarziate de divergente intre statele cu economii mai mici si cele mai mari, intre membrii zonei euro si tarile care nu au adoptat moneda unica, si de un duel intre Germania, care a insistat sa-si protejeze contribuabilii de noi costuri in orice acord, si Banca Centrala Europeana, care a cerut control centralizat pentru bancile aflate in dificultate.
"Acest acord reprezinta un ultim element in constructia uniunii bancare. Sectorul bancar va deveni responsabil pentru riscurile... mai mult
Joi, 19 Decembrie 2013, ora 15:07
Un grup format din cel putin sapte cetateni din sapte state membre UE pot, incepand de la 1 aprilie, sa ceara Comisiei Europene, dupa ce vor fi strans cel putin un milion de semnaturi, sa prezinte o initiativa legislativa.
Aceasta posibilitate a devenit realitate odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului pentru utilizarea Initiativei Cetatenesti Europene. Cetatenii europeni vor putea cere CE sa prezinte initiative legislative numai in domeniile care figureaza in sfera de competente ale Uniunii Europene si care respecta valorile si principiile fundamentale ale Uniunii.
Scopul Initiativei a fost ca cetatenii europeni sa poata dispune de un mijloc de a intra in contact direct cu institutiile europene. Puterea cetatenilor de a cere Comisiei Europene sa initieze un proiect de lege va fi astfel egala cu puterile Consiliului de ministri si Parlamentului European.
Acest instrument va trebui sa contribuie la intarirea democratiei in procesul decizional european, in special in contextul epocii Internetului si retelelor sociale.
"Punerea in aplicare a Initiativei Cetatenesti Europene constituie un instrument nou de participare la Uniunea Europeana. Vine in intampinarea asteptarilor opiniei publice europene, iar impactul acesteia asupra functiei de reglementare a UE se va vedea in viitor.
Initiativa Cetateneasca Europeana contribuie la crearea unei sfere publice europene care va impulsiona constructia europeana. Prin contributia Parlamentului European, acest... mai mult
Luni, 02 Aprilie 2012, ora 16:41