Guvernele din zona euro au reusit joi noaptea, dupa peste sase ore de negocieri, sa ajunga la un acord indelung asteptat pentru reducerea datoriei Greciei, intr-un moment in care Atena se pregateste sa incheie in 20 august al treilea program de asistenta financiara, in valoare de 86 de miliarde de euro, informeaza publicatia britanica Financial Times (FT).
Acordul prevede prelungirea cu zece ani a scadentei unor imprumuturi de 96 de miliarde de euro din programul de asistenta financiara (aproximativ 40% din totalul pe care Grecia trebuie sa-l plateasca in urmatoarele decenii zonei euro) . Maturitatea creditelor a fost prelungita din 2023 pana in 2033. De asemenea, va fi majorata ultima transa din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca tara sa-si construiasca rezerve de numerar necesare in urmatoarele luni.
La reuniunea de la Luxemburg, oficialii zonei euro au salutat "acordul istoric", dupa opt ani in care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenta financiara pentru a evita intrarea in faliment si a suferit cea mai grava recesiune a oricarei economii europene din timpurile moderne.
"Este un moment exceptional. Criza elena se incheie in aceasta noapte la Luxemburg", a afirmat comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, Pierre Moscovici.
Acordul era vital pentru a reasigura investitorii ca datoria Greciei este sustenabila, inainte ca Atena sa revina pe piete pentru a-si finanta cheltuielile.
"Grecia a trecut in... mai mult
Vineri, 22 Iunie 2018, ora 11:28
Liderii politici greci au ajuns la un acord privind reducerile "de austeritate" de 11,5 miliarde de euro solicitate in schimbul salvarii tarii.
Acordul dintre liderii politici greci deschide calea catre un acord cu creditorii straini, in interval de o luna, potrivit responsabililor de la Atena, relateaza miercuri Reuters.
"Propunerea premierului, Antonis Samaras, a fost acceptata de liderii politici", a declarat ministrul de finante Yannis Stournaras in fata presei, dupa o reuniune de circa trei ore.
Liderul socialist Evangelos Venizelos, care afirmase ca Grecia trebuie sa ceara timp suplimentar pentru a atinge obiectivele cerute, a renuntat deocamdata la aceasta solicitare.
Samaras le-a spus partenerilor sai politici ca Grecia nu are alta optiune decat sa accepte acum masurile respective, putand sa le renegocieze mai tarziu, au indicat apropiati ai premierului.
Marti, un purtator de cuvant al guvernului elen a afirmat ca in luna august va fi facut un anunt privind reducerea cheltuielilor in 2013 si 2014 cu aproximativ 11,5 miliarde de euro, masura ceruta de UE si FMI in schimbul acordarii urmatoarei transe din imprumut.
Reprezentantii creditorilor internationali ai Greciei (UE, BCE si FMI) se afla la Atena pentru a se asigura ca masurile de reducere a deficitului sunt in grafic. Fara urmatoarele transe de bani din imprumutul de 130 de miliarde de euro, statul elen ar putea intra in incapacitate de plata in septembrie. Ultima transa ar fi trebuit sa... mai mult
Joi, 02 August 2012, ora 13:20
Ministrul elen de Finante, Yannis Stournaras, a anuntat ca Grecia "dispune de cateva mijloace pentru a actiona" in scopul reducerii cheltuielilor cu 11,5 miliarde de euro, ceruta de UE si FMI in schimbul acordarii urmatoarei transe din imprumut.
"Inca dispunem de cateva mijloace pentru a actiona", le-a declarat reporterilor Yannis Stournaras dupa intalnirea cu premierul Antonis Samaras si liderii celorlalte doua partide care sprijina coalitia aflata la guvernare in Grecia. Yannis Stournaras a adaugat ca cei trei lideri au ajuns la un acord privind modalitatea de realizare a reducerii cheltuielilor cu 11,5 miliarde de euro.
Saptamana viitoare, reprezentantii UE, BCE si FMI sosesc in Grecia pentru a analiza noul program economic al guvernului. In functie de raportul acestora, Grecia poate primi in septembrie urmatoarea transa de 31,5 miliarde de euro din pachetul de asistenta financiara.
Evangelos Venizelos si Fotis Kouvelis, liderii celor doua partide care sprijina guvernul lui Samaras au anuntat ca isi vor mobiliza legaturile din Europa pentru a sustine renegocierea planului de austeritate impus de creditorii internationali in schimbul salvarii tarii de la faliment.
"Vom face tot posibilul pentru a imbunatati termenii nefavorabili ai planului si a cere creditorilor o prelungire a perioadei pentru ajustari bugetare", a afirmat recent Venizelos. Acesta a reafirmat ca, din cauza unei recesiuni mai greve decat se anticipa, este nevoie de o prelungire cu trei ani a... mai mult
Joi, 19 Iulie 2012, ora 13:10
Guvernul elen a anuntat luni ca intentioneaza sa vanda participatiile detinute in companiile controlate de stat si sa formeze un fond suveran de investitii, pentru a stopa criticile privind intarzierea masurilor de crestere a veniturilor si reducere a cheltuielilor, relateaza Financial Times, citat de NewsIn."Cabinetul si-a reafirmat hotararea de a continua programul de consolidare fiscala", a declarat ministrul de Finante, George Papaconstantinou.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar ar urma sa scada de la 10,5% din PIB, la 7,5% din PIB, pana la sfarsitul anului.
Guvernul isi va vinde imediat participatiile la companiile OTE Telekom, Postbank, porturile Atena si Salonic, precum si la compania de furnizare a apei din Salonic, in cadrul programului "ambitios" de privatizare, a anuntat ministrul elen de Finante.
Executivul nu a dat insa nici o indicatie in privinta preturilor pentru aceste active ori a calendarului vanzarilor.
Potrivit lui Papaconstantinou, masurile detaliate pentru reducerea deficitului bugetar la 1% din PIB pana in 2015 vor fi anuntate saptamana viitoare, dupa ce "troica" formata din reprezentantii Comisiei Europene, ai Bancii Centrale Europene si ai Fondului Monetar International isi va incheia evaluarea asupra politicilor economice ale Greciei. mai mult
Marti, 24 Mai 2011, ora 13:19
Guvernul elen va anunta miercuri o reducere suplimentara a deficitului bugetar cu 4,8 miliarde euro, in urma presiunilor Uniunii Europene si investitorilor de a lua noi masuri de austeritate, potrivit Bloomberg, care citeaza o sursa avizata.Noile masuri vor include majorarea accizelor la tutun si alcool si a altor taxe, precum si reducerea suplimentara a cheltuielilor cu personalul bugetar, ce va viza in special sporurile angajatilor publici, potrivit sursei mentionate.
Luni, comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, a declarat la Atena ca Grecia trebuie "sa analizeze masuri suplimentare" de iesire din criza, dupa o intalnire cu ministrul grec de finante, George Papaconstantinou.
"Vreau sa incurajez autoritatile grecesti sa analizeze masuri suplimentare in zilele urmatoare, pentru a atinge acest obiectiv", a afirmat Rehn. Anuntul autoritatilor elene ar veni cu doua zile inainte de intalnirea dintre premierul grec George Papandreou si cancelarul german Angela Merkel, ceea ce ar putea usura justificarea in fata opiniei publice germane a unui eventual plan de sustinere a Greciei din banii contribuabililor.
Subiectul este unul aprig dezbatut in Germania, tara in care multi politicieni se opun sustinerii Greciei cu bani publici. Saptamana trecuta, mai multi parlamentari germani declarau ca UE ar putea lansa un plan de ajutorare a Greciei in valoare de 25 miliarde euro, din care circa 5 miliarde ar fi contributia Germaniei.
Berlinul ar putea acorda... mai mult
Marti, 02 Martie 2010, ora 23:11
Economicul afecteaza politicul. Guverne au cazut in Islanda si Letonia, greve au cuprins Grecia, Irlanda, Franta, Germania, Lituania, Ucraina si Bulgaria. Furtuna financiara a zguduit pana si cele mai stabile economii. Atunci cand a inceput criza, in 2007, multi europeni au sperat ca totul se va rezuma la suburbiile marilor orase americane. De atunci insa, problemele s-au raspandit cu repeziciune, iar ministrii de Finante din Uniunea Europeana au ajuns la concluzia ca previziunile mai optimiste din urma cu 10 saptamani pot fi date uitarii. Dincolo de aspectele legate de criza economica exista temerea, din ce in ce mai pronuntata, ca Europa nu se afla decat la inceputul unui ciclu de instabilitate cu mult mai tumultuos, in conditiile in care democratiile de pe continent, dar si institutiile europene, sunt testate la stres de o maniera nemaiintalnita pana acum, noteaza cotidianul britanic Financial Times. Pentru Juan Somavia, director-general al Organizatiei Internationale a Muncii, o agentie a ONU, revoltele sociale generate de masurile adesea nepopulare pe care guvernele trebuie sa le ia pentru a-si salva economiile se vor accentua daca pachetele de stimulente vor fi vazute ca salvand mai degraba bancherii decat oamenii obisnuiti. Pentru moment, noteaza FT, este imposibil de apreciat care sunt consecintele politice ale acestui cataclism economic. Stanga este insa beneficiarul natural al acestei situatii. Si cu toate acestea, partidele socialiste europene par mai... mai mult
Marti, 17 Martie 2009, ora 13:52