Cresterea economica, triumful fals al Romaniei: Mai bine decat Somalia, mai rau decat Germania

Este oficial: economia Romaniei a crescut cu 4,4% comparativ cu perioada similara a anului trecut, inregistrand astfel cele mai mari cresteri din ultimii trei ani, date care confirma si declaratiile presedintelui Basescu.

In opinia economistului Mircea Cosea, cresterea economica din cel de-al treilea trimestru reprezinta un trend pozitiv, insa influentat de doua elemente: recolta agricola si o oarecare revigorare a pietelor din Vest, care a ajutat productia industriala si exportul.

"Cred ca si trimestrul IV va avea un trend pozitiv, dar trebuie atrasa atentia asupra nivelului foarte mic al cresterii, ceea ce inseamna ca noi inca nu am recuperat pierderea pe care am avut-o dupa 2007-2008. Potrivit calculelor mele, cresterea pe trimestrul patru va fi in jur de 1,2-1,4%", a declarat pentru Business24 Mircea Cosea.

In opinia acestuia, autoritatile romane ar fi putut alege o crestere economica zero pentru 2012, ceea ce ar fi fost o varianta favorabila pentru stabilizarea si consolidarea bugetara.

"Daca am fi mers pe crestere economica zero, ar fi fost un progres din punctul de vedere al stabilizarii si al consolidarii bugetare, insa riscam sa nu iesim din recesiune in mod statistic.

Pariul politic, cu iz electoral pe care Guvernul l-a facut, a fost ca anul 2011 sa fie anul iesirii din recesiune", a mai spus economistul.

Fostul secretar de stat in ministerul de Finante, actual vice-presedinte al PNL, Dan Radu Rusanu, este sceptic cu privire la asa-zisa veste buna despre cresterea economica de 4,4% in trimestrul III, anuntata atat de INS cat si de presedintele Traian Basescu.

"Depinde cu ce te compari. Daca te compari cu Somalia, o duci mult mai bine. Daca te compari cu Germania, o duci mult mai prost.

De exemplu, in 2010, Polonia a avut un deficit bugetar de 7,3%, in timp ce Romania a avut unul de doar 6,5%, dar statul polonez a realizat in 2010 cea mai mare crestere economica din UE, in timp ce Romania se zbate in mocirla laudandu-se ca a depasit cresterea economica negativa", a declarat pentru Business24, Dan Radu Rusanu, vicepresedinte PNL, fost secretar de stat in Ministerul Finantelor.

In opinia acestuia, nicio tara nu poate sa obtina o crestere economica confortabila cu un deficit bugetar mic.

"Prin acordul de la Maastricht, Romania are dreptul la un deficit bugetar de maximum 3%, iar guvernul propune 1,9% fara sa incerce sa utilizeze aceasta valoare maxima acordata de UE. Toate masurile luate in ultimii doi ani de guvern, sub presiunea FMI au fost masuri de reducere a deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor, in special a salariilor si prin cresterea impozitelor", a mai precizat acesta.

Potrivit lui Rusanu astfel de masuri au determinat o reducere drastica a consumului, dar si reducerea investitiilor autohtone in Romania.

In perioade de criza, intotdeauna se recomanda o diminuare a impozitelor si a taxelor pentru atragerea investitorilor si o crestere a consumului.

De asemenea, seful FMI, Christine Lagarde, sustinea ca tarile afectate de criza ar trebui sa incurajeze consumul care este un motor principal de pornire a cresterii economice.

"Cat timpul Guvernul Boc nu va lua masuri pentru sporirea cresterii economice si diminuarea impozitelor, salariile si pensiile se vor plati din imprumuturi pe termen mediu sau scurt, asa cum avem imprumutul la FMI pe 3 ani, ca ultimul SRL.

Aceste imprumuturi vor determina o crestere a datoriei interne si externe a Romaniei si, de asemenea, vor afecta dezvoltarea tarii pentru urmatoarea perioada", a mai subliniat Dan Radu Rusanu.

De aceeasi parere este si Mircea Cosea, care mai precizeaza ca imprumuturile pentru plata pensiilor si a salariilor vor fi contractate de pe piata interbancara la dobanzi din ce in ce mai mari.

De asemenea, Cosea contesta obiectivul de deficit bugetar al Guvernului pentru 2013, acela de 0%, subliniind faptul ca in istoria economica, foarte putine au fost cazurile in care o tara a avut un astfel de deficit, respectiv un echilibru intre venituri si cheltuieli.

"In cazul Romaniei nu numai ca e greu, dar e si periculos pentru ca noi putem obtine 0% deficit numai prin taierea cheltuielilor. Nu avem posibilitatea ca pana in 2013 sa avem o restructurare economica puternica si sa crestem gradul de economisire al populatiei, de colectare a veniturilor la buget astfel incat acestea sa creasca atat de mult incat sa suporte acelasi nivel al cheltuielilor.

Un deficit zero pentru 2013 ar insemna pericolul reintrarii in recesiunii", mai spune Mircea Cosea.

Cum ar functiona un Guvern tehnocrat in Romania?

In opinia lui Rusanu, in Romania sunt multe persoane competente care ar putea forma un guvern de tehnocrati, insa "niciuna nu va accepta sa lucreze cu un presedinte ca Traian Basescu".

"Va dau ca exemplu pe Stolojan, care a refuzat sa lucreze cu Traian Basescu din postura de prim-ministru. Oamenii competenti nu vor accepta sa lucreze cu Traian Basescu. Orice Guvern de tehnocrati va fi mai bun decat actualul Guvern", a precizat acesta.

Potrivit lui Rusanu, un guvern de tehnocrati ar pune accent pe diminuarea impozitelor, incurajarea consumului si orice alte masuri care ar determina o crestere economica capabila sa sustina plata salariilor si incurajarea investitiilor in Romania.

El mai puncteaza faptul ca atata timp cat Romania va avea impozite mai mari decat tarile vecine, nu va putea atrage investitii straine.

Pe de alta parte, analistul economic Ilie Serbanescu, fost ministru al Reformei in Guvernul Ciorbea, considerat a fi unul de tehnocrati, spune ca un astfel de cabinet nu are ce cauta in Romania.

"Eu am fost ca tehnocrat intr-un guvern post-decembrist si nu am putut sa stau decat 3 luni. A trebuit sa-mi iau imediat talpasita pentru ca in Romania un tehnocrat nu are ce cauta in Guvern. Daca nu ai masinaria unui partid in spate, nu poti sa intreprinzi nimic. Poti sa ai premiul Nobel fiindca nu se uita nimeni la tine, esti o paiata", spune fostul ministru.

In opinia acestuia, alternativa ideala pentru Romania ar fi un guvern politic care sa asculte de oamenii avizati in economie.

"Nu stiu ce s-ar mai putea face fiindca nu mai depinde de Guvernul roman. Acestea sunt povesti care erau valabile pana acum 5 ani. Acum, nu mai sunt valabile fiindca totul apartine strainilor.

In italia se va face un Guvern de Uniune nationala, ca si in Grecia, dar asta nu inseamna guvern de tehnocrati. Inseamna o smechereala "a la Grecia" ca oamenii sa-si ia doar jumatate din responsabilitate daca ies masele in strada. E o chestie greceasca. Noi nu avem cu cine sa ne inlocuim Guvernul. Guvernul nostru e FMI", a mai spus Serbanescu.

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...