Europa a trecut un hop, dar mai are pana la linia de sosire

Tarile Europei au scapat de pericolul imediat, dar se afla in fata unei lungi perioade de convalescenta.

In situatia actuala, Europa nu are voie sa se multumeasca cu faptul ca a evitat prabusirea, ci trebuie sa munceasca in continuare pentru a reporni cresterea economica in timp ce reduce datoriile statelor cu probleme. Mai mult, liderii europeni trebuie sa aiba grija ca politicile nationale sa nu duca la destramarea zonei, scrie Reuters.

Summitul ce s-a desfasurat in cursul saptamanii trecute este primul din ultimii doi ani unde discutiile au avut ca tema dominanta masurile de combatere a crizei datoriilor si caii de repornire a cresterii economice, lucru care a dus la relaxarea vizibila a pietelor de capital.

"Aceasta nu a fost o intalnire concentrata pe managementul crizei. Intalnirile s-au axat pe cresterea economica", declara Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene.

Daca la finalul anului trecut investitorii pariau pe destramarea zonei euro si pe disparitia monedei unice, in ultimele saptamani au avut loc trei evenimente importante care au avut un mare aport la linistirea pietelor financiare.

In primul rand, liderii statelor europene au semnat un pact fiscal cu origini nemtesti care va implementa o disciplina bugetara mai stricta, in timp ce state cheie, precum Italia si Spania au inceput sa introduca reforme pe piata muncii, sa reduca din cheltuieli si pensii.

Un al doilea eveniment are legatura cu evitarea catastrofei elene prin acordarea unei a doua transe de bani si unui nou acord cu creditorii privati de reducere a datoriilor.

Banca Centrala Europeana este responsabila de al treilea eveniment ce a adus linistea in pietele financiare. Cele doua injectii de capital, realizate in decembrie si februarie, au impiedicat o prabusire in stil domino a bancilor din zona, care ar fi adus dupa sine si intrarea Italiei si Spaniei intr-o situatie foarte dificila.

Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene, este eroul momentului pentru ca a descoperit un mod in care poate juca rolul de creditor de ultim resort, fara a incalca tratatul UE care interzice institutiei sa imprumute guvernele in mod direct.

"Nu este garantat 100%, dar cred ca iesim din criza", este opinia presedintelui francez, Nicolas Sarkozy, care trebuie totusi pusa in contextul alegerilor prezidentiale la care va candida in luna aprilie.

Astfel de declaratii l-au impins pe Draghi sa avertizeze liderii europeni sa nu mai iasa cu astfel de opinii pana cand momentul critic nu este cu adevarat depasit.

Mecanismul de care depinde totul

In urmatoarele saptamani, cea mai importanta decizie a tarilor europene va fi cum sa creasca gradul de protectie a zonei pentru a evita in viitor situatii asemanatoare.

Cancelarul german, Angela Merkel, trebuie sa ia o decizie importanta pana la sfarsitul lunii martie, in legatura cu unirea Fondului de Salvare European cu Mecanismul de Stabilitate Economica. Ea s-a impotrivit pana acum fuziunii fondului temporar cu cel permanent, in ciuda faptului ca aceasta masura ar insemna o crestere considerabila a fondului de urgenta.

Marile economii ale lumii, in special SUA si China, au facut presiuni asupra Europei, cerand statelor din zona sa contribuie cu mai multi bani catre intarirea apararii impotriva situatiilor de criza, in schimbul acordului lor de a sporii contributiile la Fondului Monetar International, care ar urma sa intervina in salvarea zonei euro.

Merkel ar putea sustine ca nu este nevoie de un fond de salvare mai mare, din cauza ostilitatii germanilor la ideea de salvare a tarilor cu probleme. Daca opinia cancelarului german ar fi sa se opuna fuziunii celor doua fonduri, iar FMI nu ar incepe sa primeasca bani mai multi de la marile economii ale lumii in aprilie, tensiunile din pietele financiare ar putea sa reapara.

Piata titlurilor de stat este incantata de decizia BCE de administrare a unei noi doze de ajutor bancilor europene, dar reactia lor poate fi temporara ca si solutia pentru problema, de altfel. O noua serie de retrogradari ale ratingurilor tarilor indatorate in exces ar putea cauza o noua panica.

Un alt risc vine si din partea tarilor care se afla in an electoral si unde masurile de austeritate ar putea fi atenuate pentru a aduce mai multe voturi partidelor de la guvernare. Fenomenul este deja prezent in Franta si Italia.

Spania, intr-o situatie delicata

Contradictia dintre nevoia de reducere a datoriei si nevoia de motivare a cresterii economice domina Spania. Statul a intrat intr-o situatie experimentala pe masura ce guvernul incearca reducerea deficitului, care se afla cu mult asupra estimarilor initiale, si anume la 8,5% din PIB.

Aroganta Spaniei nu va trece nepedepsita, considera analistii, dupa ce statul a decis sa nu respecte tintele de deficit convenite de intreaga Uniune Europeana. Cu toate acestea, situatia ar putea fi trecuta cu vederea in favoarea acordarii de timp suplimentar pentru realizarea unei reveniri sustenabile a economiei spaniole.

Comisia europeana este convinsa ca trebuie sa pastreze credibilitatea noului pact fiscal, in timp ce guvernul de la Madrid este disperat sa evite o prabusire asemanatoare cu cea a Greciei, aplicand din ce in ce mai multe reduceri bugetare si implementand masuri de austeritate peste masuri de austeritate.

Cu o rata a somajului de peste 23%, unul din doi tineri spanioli nu au loc de munca. In aceste conditii, Spania se confrunta cu posibilitatea unor revolte sociale.

Un alt factor imprevizibil este pozitia Frantei fata de pactul fiscal, daca electoratul va favoriza un presedinte socialist la alegerile de luna viitoare. Viziunea lui Francois Hollande, mai apropiat de doctrina politica decat de realitatile economice, ar putea crea un conflict intre Franta si Germania, daca acesta va fi ales in locul lui Sarkozy. Hollande ar putea cere renegocierea pactului fiscal abia semnat pentru a permite o crestere economica mai mare.

De asemenea, daca Grecia s-ar intoarce intr-o situatie critica, presiunea din partea Germaniei pentru stoparea unei a treia transe salvatoare ar putea sa fie factorul determinant ce va impinge statul elen in situatia de incapacitate de plata.

Saptamana decisiva pentru Grecia

Grecia se afla la inceputul unei saptamani decisive in lupta sa impotriva intrarii in incapacitate de plata, pe masura ce pune la punct ultimele detalii ale unui schimb de obligatiuni de stat cu creditorii. Detinatorii privati de titluri de stat trebuie sa se decida pana la finalul zilei de joi daca vor accepta sa schimbe titlurile in valoare de 206 miliarde de euro pe un pachet nou de titluri si bani care ar reduce cu aproximativ 100 miliarde de euro datoria Atenei.

Statul elen trebuie sa convinga 75% din creditori sa participe pentru a avea un rezultat notabil, in timp ce o prezenta a mai putin de 66%, ar anula intreaga operatiune.