Intrarea in plata a pensiilor majorate cu 40%, dar si a altor cheltuieli care nu au sustinere bugetara, ar putea duce la un deficit bugetar de 11%, a declarat, joi, in cadrul Summitului Administratorilor de Fonduri din Romania, Cristian I. Popa, membru in Consiliul de Administratie al Bancii National a Romaniei (BNR).
"Ne jucam cu focul si acum deja iese fum. Cred ca incepe sa se vada flacara focului si cred ca incepem sa ne ardem putin la degete si ma refer aici la subiectul deficitului public. Spun asta pentru ca simt ca este de datoria mea sa spun, pentru ca mandatul meu imi permite, imi ofera si chiar imi cere sa fiu independent si, pana la urma, sa apar stabilitatea pietelor financiare. Eu cred, sincer, ca deficitul este elefantul din camera cu portelanuri in aceasta perioada. Intrarea in plata a pensiilor crescute cu 40%, dar si alte cheltuieli care nu au sustinere bugetara, ar putea duce la un deficit bugetar de 11%. Este o cifra avansata de un grup de experti din Banca Centrala, este un record absolut si intr-un context pandemic si, desigur, este complet nesustenabil.
Exista si riscul agentiilor de rating care ar putea sa astepte sa vada legea promulgata (de majorare a pensiilor cu 40%, n.r.) inainte de a lua o decizie in ceea ce ne priveste, de a ne cobori la statutul de nerecomandabil investitiilor sau nu. S-ar putea sa nu aiba rabdare. Cred ca indisciplina fiscala pe care am aratat-o in ultimii ani nu ne ajuta, iar toate cele trei agentii vor face un... mai mult
Joi, 24 Septembrie 2020, ora 12:16
O majorare a plafonului de garantare in Programul "Noua Casa" trebuie tratata cu foarte multa prudenta, deoarece ea ar antrena in mod inevitabil o tendinta de crestere a preturilor, a afirmat, miercuri, intr-o conferinta de specialitate, Eugen Radulescu, director al Directiei de Stabilitate din Banca Nationala a Romaniei (BNR).
"Propunerea pe care o are Guvernul in momentul de fata de majorare a plafonului pentru noua prima casa are in vedere a pastra o piata care poate, altminteri, sa fie sub presiune, legat de faptul ca unii oameni castiga mai mult, altii mai putin, unii stau pe ajutoare de somaj... Situatie care nu incurajeaza, in orice caz, investitiile imobiliare. Punctul de vedere al Directiei din care fac parte este ca o majorare a plafonului trebuie tratata cu foarte multa prudenta. A existat chiar si in CNSM o propunere in acest sens, respectiv de transformare mai degraba intr-un program cu caracter social a sistemului de > . El se transformase intr-un program care ducea la cumpararea de case de vacanta, case pentru inchiriere, or nu aici este obiectivul pe care l-a avut Guvernul in momentul in care a lansat acest program", a declarat Radulescu.
Reprezentantul Bancii Nationale a mentionat ca, in masura in care se va majora plafonul de garantare din fonduri publice la acest program, "va antrena in mod inevitabil o tendinta de crestere a preturilor pietei, nu putem sa evitam asa ceva".
"Sigur ca, in masura in care se va majora plafonul de garantare din... mai mult
Miercuri, 15 Iulie 2020, ora 21:14
Cresterea economica va cunoaste probabil o decelerare in anii 2020-2021 in raport cu anul 2019, dar va ramane solida, cu un ritm asteptat sa coboare doar in 2021 vizibil sub cel potential, se arata in minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 7 februarie 2020.
"In ceea ce priveste viitorul pozitiei ciclice a economiei, potrivit evaluarilor membrilor Consiliului, cresterea economica va cunoaste probabil o decelerare in 2020-2021 in raport cu anul 2019, dar va ramane solida, cu un ritm asteptat sa coboare doar in 2021 vizibil sub cel potential, perspectiva ce implica o plafonare initiala a excedentului de cerere agregata la valori superioare celor prognozate anterior, urmata de inscrierea lui pe o traiectorie lent descendenta.
Totodata, s-a observat ca, similar evaluarii precedente, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil in 2020 si isi va consolida apoi pozitia de principal determinant al cresterii economice, pe fondul dinamicii alerte a venitului disponibil real - sustinuta si de scaderea ratei inflatiei si de majorarea transferurilor sociale -, precum si in conditiile unor rate reale ale dobanzilor bancare presupuse a se mari foarte lent pe orizontul prognozei", se precizeaza in document.
La randul ei, dinamica investitiilor este anticipata sa ramana relativ robusta - desi, in scadere fata de 2019 - date fiind inclusiv previziunile privind cresterea cheltuielilor publice cu aceasta destinatie, asociata cu o... mai mult
Vineri, 14 Februarie 2020, ora 21:16
Ministerul Finantelor (MFP) pare sa nu fi tinut seama de gradul mare de expunere a bancilor la detinerile de titluri de stat, atunci cand si-a stabilit prioritatea de a se finanta net "preponderent in moneda nationala", in urmatorii doi ani.
Altfel spus, MFP se va adresa "preponderent" bancilor din tara, avand in vedere ca de la acestea atrage de peste 12 ori mai multi bani decat de la populatie, in ciuda economiilor in crestere ale acesteia.
Oficialii Bancii Nationale atrag atentia de ceva vreme ca gradul de expunere a bancilor la titlurile de stat este prea mare.
Expertii Bancii Nationale (BNR) se tem ca o eventuala crestere a dobanzii ar eroda valoarea detinerilor de titluri de stat din portofoliile bancilor.
Bancile locale sunt cei mai mari creditori ai statului
MFP a emis titluri de stat pe piata interna de 26,2 miliarde de lei, in Semestrul 1 din 2019, dintre care 24,2 miliarde au fost cumparate de banci.
Valoarea emisiunilor de titluri de stat a crescut cu peste 22% in medie lunara pe Semestrul 1 din 2019, fata de media anului trecut, pana la mai mult de 4,36 miliarde de lei, potrivit datelor MFP.
Si in 2018 bancile detineau circa 88% din datoria publica guvernamentala, potrivit documentului de Strategie al MFP.
Valoarea titlurilor de stat detinute de sectorul bancar s-a ridicat la circa 90 de miliarde de lei, circa 20% din valoarea activelor, una dintre cele mai ridicate din Europa, potrivit celui mai recent raport al FMI.
Eroziune prin... mai mult
Marti, 10 Septembrie 2019, ora 15:10
Romania a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentand in medie anual 2,8% din PIB, in perioada 2007-2017, iar daca luam in considerare si contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene intrarile nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB in medie pe an, a declarat, luni, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul unei conferinte.
"In perioada 2007-2017, Romania a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro reprezentand in medie anual 2,8% din PIB. Din aceasta suma, 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE aferente cadrului financiar multianual 2007 - 2013, restul de 8,6 miliarde de euro fiind primite in cadrul financiar multianual respectiv 2014 - 2020.
Ca valoarea neta, daca luam in considerare si contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene, intrarile nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB in medie pe an.
Am putea spune cu aceste cifre ca ar trebui sa fim relativ multumiti.
Pentru Romania, fondurile europene reprezinta nu numai aceste cifre, dar si sansa privind modernizarea economiei si a tarii, sansa crearii unei infrastructuri atat de necesare pentru o dezvoltare durabila", a spus Mugur Isarescu la conferinta "Fondurile europene, absorbtia, si impulsul necesar. Cum conectam Romania in anul centenar".
Acesta a afirmat ca este convins de faptul... mai mult
Luni, 29 Ianuarie 2018, ora 14:35
1Fondurile europene ar trebui accesate de Romania intr-o maniera fluida, pentru ca intrarile bruste de bani pot constitui un soc pe piata monetara, a declarat marti Napoleon Pop, membru in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), la un forum pe tema fondurilor europene.
"Este bine sa accesam de o maniera fluida fondurile europene. Pentru piata monetara din Romania, chiar trei miliarde de euro pot constitui un soc daca vin deodata. Daca vin pe indelete e o alta problema. Acest soc pe termen scurt se duce direct pe piata monetara, exact cum lucreaza BNR cu sistemul bancilor comerciale (...) Intrarea socanta de fonduri are impact pe curs. Acest lucru poate ajuta inflatia 2-3 luni, ii ajuta pe importatori, dar peste catva timp lucrurile de reechilibreaza, iar avantajele pe termen scurt dispar, se disipeaza. Banca centrala este interesata ca toate aceste fenomene sa intre in economie si sa fie asimilate in sistemul economic de o maniera fluida", a afirmat oficialul BNR.
In februarie 2014, Romania a incasat, intr-o singura zi, peste 830 de milioane de euro de la Comisia Europeana. Suma de 830 de milioane de euro reprezinta un record absolut in istoria atragerii fondurilor structurale si de coeziune de catre Romania.
Pop a apreciat ca bancile comerciale din Romania ar trebui sa se gandeasca sa treaca de la garantiile materiale, despre care oricum criza a demonstrat cat sunt de variabile si ele, la proiectele finantabile din resurse europene.... mai mult
Marti, 25 Martie 2014, ora 18:45
Romania a primit de la Uniunea Europeana (UE), in perioada 2007-2013, fonduri in valoare de 21,3 miliarde euro si a platit catre UE 10,6 miliarde euro, avand astfel un sold pozitiv de 10,9 miliarde euro, a declarat vineri Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
El a aratat ca anul 2013 a fost cel mai bun din perspectiva intrarii de fonduri europene, cu un total de 5,6 miliarde euro, din care 2,9 miliarde euro au reprezentat transferuri curente, iar 2,6 miliarde euro au fost transferuri de capital.
Valorile au fost in crestere din 2007 pana in 2013
Oficialul BNR a precizat ca valorile au fost in crestere din 2007 pana in 2013, 2007 fiind singurul an in care s-a inregistrat un sold negativ la solduri curente.
"Atunci au intrat 900 milioane (euro - n.r.), au iesit 1,2 miliarde si avem un sold negativ de 298 milioane la transferuri curente. De atunci, niciodata nu am mai inregistrat sold negativ, deci in fiecare an noi am primit mai mult decat am platit, asa ca acele idei ca platim mai multi bani la Uniunea Europeana decat primim nu sunt adevarate", a spus Vasilescu la conferinta Mediafax Talks about European Funds.
El a aratat ca, pe langa primirea de fonduri, Romania mai are ca avantaje in relatia cu UE comertul, peste 70% din comert fiind realizat cu Uniunea Europeana si exporturile.
Totodata, Vasilescu a atras atentia ca principalul defect in demersul atragerii de fonduri europene este comunicarea slaba, neclara, astfel ca foarte multe aspecte... mai mult
Vineri, 21 Martie 2014, ora 14:14
Economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, a declarat luni ca diferenta dintre proiectele pentru care s-a semnat un contract (64%)si cele efectiv platite (12%) este prea mare, unele dintre proiecte fiind probabil facute la comanda, doar ca sa iasa la numar, relateaza NewsIn."Intre 2007 si 2010 s-ar putea atrage 8,7 miliarde euro. Din aceasta suma, 76% este acoperita de proiecte existente, 64% din totalul mare sunt contracte semnate, dar numai pentru 12% sunt bani efectiv platiti.
Intrebarea este de ce exista o discrepanta asa de mare intre 64% si 12%", a spus Valentin Lazea.
El sustine ca nu se poate banui doar birocratia de la Bruxelles si de la Bucuresti pentru aceasta discrepanta.
"Inseamna ca sunt proiecte facute la comanda, multe din ele nebancabile, doar ca sa iasa la numar, de catre diverse entitati, inclusiv de catre IMM-uri, cu consultanti mai mult sau mai putin calificati", a explicat Lazea, mentionand ca aceasta reprezinta opinia sa proprie.
Intrebat daca este posibil ca unele dintre proiectele facute "la comanda" sa fi fost facute de catre institutii ale statului, Lazea nu a exclus acest fapt.
"Tot ce se poate, nu am nicio dovada, dar este foarte posibil", a spus el, adaugand ca daca proiectele nu sunt bancabile, nu vor avea niciun viitor. mai mult
Luni, 18 Octombrie 2010, ora 16:37
Fondurile de pensii private obligatorii au un rol important de amortizare a dezechilibrelor dintre cerere si oferta ce se pot manifesta pe pietele financiare, insa nu este cazul Romaniei unde volumul de active este inca scazut, arata un raport al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), citat de APAPR, transmite NewsIn."In cazul Romaniei, volumul inca scazut de active administrate raportat la PIB (0,5% la sfarsitul anului 2009) reduce rolul benefic al fondurilor de pensii administrate privat in astfel de perioade", mentioneaza specialistii BNR.Fondurile de pensii private obligatorii (pilon II) au efectuat plasamente pe pietele externe (14,9% din active) pentru a diversifica riscurile de credit si de piata din portofoliu, dar si pe fondul pietei locale putin lichide a titlurilor de datorie privata.
De asemenea, si-au diversificat portofoliul de active prin efectuarea de plasamente in obligatiuni corporative denominate in lei, emise de institutii financiare nerezidente. Titlurile denominate in valuta reprezentau o cota redusa din totalul activelor fondurilor de pensii private obligatorii la finalul primului semestru din 2010.Potrivit BNR, contractia activitatii economice din 2009 s-a resimtit asupra fondurilor de pe pilonul II prin scaderea usoara a numarului de participanti pentru care s-au incasat contributii si prin diminuarea sumelor colectate.Unul din factorii care au influentat volumul contributiilor colectate in 2009 si in primele doua luni ale anului 2010 a fost... mai mult
Miercuri, 25 August 2010, ora 09:12