România extremelor: Cea mai mare creștere economică din regiune, dar și cea mai ridicată inflație și cele mai scumpe împrumuturi. Tabloul economic polarizat al țării în 2024

Luni, 04 Decembrie 2023, ora 03:04
0 citiri
România extremelor: Cea mai mare creștere economică din regiune, dar și cea mai ridicată inflație și cele mai scumpe împrumuturi. Tabloul economic polarizat al țării în 2024
România va înregistra cel mai mare deficit bugetar din regiune, estimat la -5,4% în 2024 și 4% în 2025 FOTO Pixabay.com

Presiunile actuale pe piața muncii din România, combinate cu o inflație încă ridicată, sunt factori cheie care vor determina o creștere semnificativă a salariului nominal în 2024. Această tendință va contribui la menținerea unui nivel ridicat al consumului privat în România, cel mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), susținând astfel o creștere economică pozitivă.

Conform unei analize realizate de Erste Group Research (EGR), evoluțiile creșterii economice vor plasa economia românească pe un trend ascendent. Cu toate acestea, analiștii Erste Group plasează România într-o situație fluctuantă când vine vorba de importuri, acestea continuând să pună presiune pe balanța comercială. De asemenea, țara va înregistra cel mai mare deficit bugetar din regiune, deși alte țări ECE își vor ameliora deficitul în următorii doi ani.

Creștere economică în 2024 și 2025 și evoluția pozitivă a consumului

Banca Națională a României (BNR) se aliniază ideii că România are o contribuție majoră a consumului la PIB, aceasta fiind de 80%, cea mai mare din regiune. Această tendință este prevăzută să continue de către analiza grupului bancar, astfel încât pentru 2024 se estimează o creștere economică de 3,3%, comparabilă cu Serbia și cea mai mare din ECE. Pentru 2025, se așteaptă ca creșterea PIB-ului României să se desprindă de restul țărilor ECE, atingând o evoluție de 4,8%, urmată de Serbia cu 3,6%.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Evoluțiile economice din regiune sunt influențate în mare măsură de situația economiei germane, arată Erste Group. Fără o relansare a consumului, ce ar putea diminua presiunile inflaționiste, perspectivele de creștere ar fi fost incerte. Pentru 2024, se preconizează că creșterea consumului privat în România va fi de aproximativ 3%, similară cu Polonia și ușor sub nivelurile din Croația și Ungaria.

Totodată, exporturile românești către Germania se așteaptă să rămână la un nivel pozitiv în 2024, în contrast cu țări precum Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia, care vor înregistra un declin. Raportul EGR menționează că anul electoral 2024 din România va fi marcat de „zgomote populiste”, iar sondajele indică posibilitatea continuării marii coaliții actuale și după 2024. Consolidarea fiscală prevăzută se așteaptă să aibă un impact limitat negativ, în timp ce fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea susține investițiile. deși acestea depind enorm de mult de capacitatea țării de a se alinia planurilor de reformă și investiții structurale de care depinde încasarea fondurilor..

Cum va afecta creșterea veniturilor și a consumului deficitul și datoria publică

Avansul consumului în România, bazat pe importuri, va continua să pună presiune pe balanța comercială și pe deficitul de cont curent. De asemenea, țara va înregistra cel mai mare deficit bugetar din regiune, estimat la -5,4% în 2024 și 4% în 2025.

În contrast, Slovacia și Polonia sunt estimate a înregistra un deficit bugetar de -4,3, respectiv -4,5%, toate celelalte țări din Europa Centrală și de Est situându-se sub aceste marje. România stă mai bine, în prognoza Erste Grup doar la capitolul datorie publică, așteptată să rămână în marja a 49% pentru următorii doi ani, o prognoză mai optimistă decât cea a Uniunii Europene pentru 2024.

În 2024, încep distribuirea fondurilor europene din noul ciclu bugetar 2021-2027, România având a șasea cea mai mare alocare din regiune, de aproximativ 13% din PIB, arată raportul EGR.

Ministerul Fondurilor Europene are în derulare opt programe majore de investiții finanțate prin fonduri europene pentru perioada 2021-2027, acestea includ:

Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare: 2,143 miliarde euro.Programul Operațional Dezvoltare Durabilă: 4,615 miliarde euro.Programul Operațional Educație și Ocupare: 7,722 miliarde euro.Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială: 2,594 miliarde euro.Programul Operațional Sănătate: 4,73 miliarde euro.Programul Operațional Asistență Tehnică: 597 milioane euro.Programul Operațional Tranziție Justă: 1,76 miliarde euro.Programul Operațional Transport (gestionat de Ministerul Transporturilor): 8,3 miliarde euro.

Programele de investiții sunt parte din Fondurile structurale și de coeziune, totalizând 31 de miliarde de euro de la UE pentru România în această perioadă.

Pentru anul 2024, Guvernul României a aprobat o listă de 221 de proiecte de investiții publice cu o valoare totală actualizată de aproximativ 320 de miliarde lei, potrivit unui anunț oficial din partea purtătorului de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, de la începutul lunii noiembrie. Dintre acestea, 28 sunt proiecte noi, iar 131 sunt proiecte în continuare, aflate în diferite stadii de implementare. Proiectele sunt distribuite preponderent la ministere precum Transporturi, Mediu, Dezvoltare, Sănătate, Justiție, Apărare, Cercetare și Afaceri Intern

În același timp, anul viitor inflația și costurile de finanțare ale României sunt prevăzute să rămână cele mai mari din regiune, cu o inflație medie estimată la 6,6%, peste media regiunii. EGR anticipează că Banca Națională a României va începe relaxarea monetară în trimestrul al doilea al anului 2024, reducând rata dobânzii de politică monetară la 6,75%, urmată de o altă reducere în trimestrul următor, până la 6,25%.

Piața de capital și influența negativă a Legii Pensiilor și creșterilor de taxe

Randamentele au crescut în mai multe țări din CEE săptămâna trecută, reflectând evoluția de pe piețele majore. Local, în condițiile în care Parlamentul României a aprobat noua Lege a Pensiilor care prevede majorări ale pensiilor, raportul EGR indică faptul că aceste creșteri vor avea un efect negativ asupra deficitului și datoriei publice guvernamentale.

Acest lucru a dus la o serie de comentarii din partea agențiilor de rating că acțiunea politică este o veste negativă pentru costurile împrumuturilor în 2024. Îngrijorarea privind poziția fiscală este reflectată și în subperformanța recentă a obligațiunilor românești, pe fondul faptului că suma vândută la licitațiile săptămânii trecute a fost sub cea scontată, conchide analiza Erste Group.

...citeste mai departe despre "România extremelor: Cea mai mare creștere economică din regiune, dar și cea mai ridicată inflație și cele mai scumpe împrumuturi. Tabloul economic polarizat al țării în 2024" pe Ziare.com

„Cadourile electorale vor fi decontate în anii următori”. Riscurile economice majore cu care se vor confrunta românii în 2024
„Cadourile electorale vor fi decontate în anii următori”. Riscurile economice majore cu care se vor confrunta românii în 2024
Într-un an în care promisiunile legate de lipsa creșterii taxelor și majorarea salariilor și pensiilor se bat cap în cap cu presiunea unei reforme fiscale din temelie pentru reglarea...
„Incertitudinea fiscală ridicată va avea impact negativ asupra încrederii în economie”. Cum arată Indicatorul de Încredere Macroeconomică din ianuarie
„Incertitudinea fiscală ridicată va avea impact negativ asupra încrederii în economie”. Cum arată Indicatorul de Încredere Macroeconomică din ianuarie
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna ianuarie cu 5,5 puncte, până la valoarea de 52,1 puncte, pe fondul scăderii în principal a componentei...
#crestere economica Romania, #deficit bugetar, #deficit bugetar romania, #previziuni economice, #datorie publica Romania, #balanta comerciala, #inflatie Romania , #Stiri Macroeconomie