Coaliția PSD-PNL lucrează în prezent la definirea direcției bugetare pentru anul 2024, preponderent pe baza datelor brute oferite de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), care a elaborat Proiecția Principalilor Indicatori Macroeconomici 2023-2027.
Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, a prezentat recent aceste estimări, indicând un PIB nominal aproximativ egal cu cel evaluat anterior de minister. Astfel, pentru anul 2024, bugetul este proiectat pe baza unei creșteri economice de 3,4%, echivalând cu 1.733 miliarde lei.
Se preconizează o inflație de 4,6% la sfârșitul anului viitor, ușor diferită de estimarea de 4,8% a Băncii Naționale a României (BNR), cu un curs mediu de schimb estimat la 5 lei pentru un euro.
Membrii guvernului susțin că bugetul pentru educație va fi unul consistent, însă specialiștii din învățământ atenționează că estimarea guvernului este mult sub prevederile legiferate în noua Lege a Educației. Pentru sănătate se promite un buget mai mare, iar fondul de pensii va fi completat de programul Anghel Saligny. Majoritatea alocărilor pentru sectoarele prioritare sunt însă plusate de investiții din Planul Național de Redresare și Reziliență, care încă se confruntă cu foarte multe incertitudini, tăieri de fonduri și amânări.
Prognoza de toamnă a CNSP informează deciziile Guvernului pentru a elabora bugetul pe anul viitor. În general, aceste prognoze sunt optimiste, permițând Guvernului să calculeze un deficit bugetar bazat pe un PIB mai mare, ceea ce adesea duce la un deficit mai mare decât cel planificat. În ultima prognoză, avansul PIB a fost ajustat la 2%, valoare în linie cu estimările majorității instituțiilor internaționale.
„Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creştem taxele şi impozitele şi nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români şi mediul de afaceri. Căutăm soluţii să reducem impozitarea muncii şi să continuăm măsurile de creştere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii şi printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătăţirea managementului la ANAF şi Vămi“, a declarat premierul Marcel Ciolacu, în urma negocierilor cu sindicatele şi patronatele cu privire la creşterea salariului minim.
Proiecțiile realizate de coaliție și CNSP arată pentru 2024 o creștere a câștigului salarial mediu net la 4.733 lei pe lună, reprezentând 9,3% în plus față de valorile din prezent. Pentru Ministerul Muncii, bugetul alocat pentru pensii și alte drepturi sociale este de peste 200 miliarde lei în 2024. Marcel Boloș subliniază că bugetul pentru investiții va fi de asemenea consistent, ajungând la peste 110 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,2% din PIB. Această sumă include și fondurile alocate pentru programul Anghel Saligny, succesorul fostului PNDL.
Bugetul alocat învățământului este mult sub măsurile adoptate în noua Lege a Educației
În ceea ce privește alocările bugetare pe sectoare, învățământul ar urma să primească aproximativ 51 miliarde lei în 2024, reprezentând aproximativ 2,9% din PIB. Marcel Boloș a menționat că bugetul educației va fi consistent, cu o creștere semnificativă față de anul curent, datorită investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și creșterilor salariale deja aprobate.
Ministrul Marcel Boloș a descris alocările pentru educație drept „un buget record pe care n-am să îl menţionez acum, pentru că cifrele pot să mai suporte ajustări, respectiv modificări, dar cu siguranţă investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, împreună cu investiţiile care vin din Politica de Coeziune, plus creşterile salariale care s-au acordat deja încă din luna iulie 2023, fac ca acest buget să fie unul extrem de consistent, aproape cu 57% mai mare faţă de bugetul alocat pentru acest an", a susţinut Boloş.
Conform unei analize recente a legislației realizate de Edupedu.ro, dacă bugetul ar crește cu „aproape 57%“ alocarea pentru tot capitolul Învățământ, ar însemna un buget de circa 77,7 miliarde de lei pentru anul 2024. Raportat la PIB-ul estimat pentru anul viitor de către Comisia Națională de Prognoză, de 1.746,7 miliarde de lei, bugetul alocat Educației ar reprezenta 4,5% din PIB (față de 3,2% din PIB în 2023), iar bugetul pentru Ministerul Educației ar reprezenta, în condițiile unei creșteri similare, 51 de miliarde de lei – adică 2,9% din PIB (față de 2,1% în 2023). Prin raportare la cheltuielile Bugetului General Consolidat de anul acesta, cele pentru anul viitor fiind încă necunoscute, alocarea de 77,7 de miliarde ar înseamna circa 12,8% (față de prevederea legală din Legea 198/2023 și Legea 199/2023 care prevede 15% din BGC alocare anuală).
Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”. Totodată, Edupedu amintește că Legea 199 din 2023, a învățământului superior, prevede la articolul 147: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Prevederea legală este obligatorie pentru Guvern în realizarea bugetului, dar cu toate acestea cabinetul Ciolacu se pregătește pentru încă o prorogare a articolelor respective, abia adoptate și asumate de toate partidele politice și de președintele Klaus Iohannis, la fel cum a fost prorogat timp de 11 ani articolul cu alocarea a 6% din PIB pentru Educație din Legea 1/2011, potrivit sursei citate.
Bugetul pentru sănătate, mai mare în 2024, însă bazat pe fonduri PNRR amânate sau reduse complet
În domeniul sănătății, se alocă un buget descris drept în creștere față de 2023, care include investițiile din PNRR și alocările din Programul Operațional de Sănătate. Acesta va ajunge la o sumă totală propusă de aproape 90 miliarde lei pentru anul viitor. Bugetul pentru Casa de Sănătate este estimat să crească cu 4 miliarde lei, ajungând la 63 miliarde lei.
Estimarea vine însă în contextul în care pe 21 noiembrie Comisia Europeană a aprobat pe 21 noiembrie noul Plan de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro, dintre care 14,9 miliarde împrumuturi și 13,6 miliarde granturi.
Guvernul și-a propus prin această rectificare să renunțe la granturi în valoare de 2,1 miliarde euro, acțiune justificată prin ajustarea alocării negociate cauzată de PIB-ul mai mare din 2021 față de estimarea inițială.
Cea mai mare sumă la care Guvernul României și-a propus însă să renunțe este cea de la investițiile în spitale noi și dotări și echipamente în aparatură medicală, în cuantum de 740 de milioane de euro.
Cifre-cheie din estimările CNSP: inflație în scădere și creștere susținută de industrie și agricultură
CNSP a revizuit estimările pentru creșterea economică a României, scăzând previziunea pentru acest an de la 2,8% la 2%, dar anticipând o creștere accelerată a PIB-ului de 3,4% în 2024. Astfel, se estimează că valoarea nominală a PIB-ului va ajunge la 1.583 miliarde lei la sfârșitul acestui an și se va ridica la 1.733,8 miliarde lei anul viitor. Inflația va juca un rol în acest context.
Rata inflației, estimată de CNSP la 7,4% pentru sfârșitul acestui an (față de 7,5% estimat de BNR), se așteaptă să scadă la 4,7% la sfârșitul lui 2024 (față de 4,4%, conform estimărilor BNR). De asemenea, se prognozează o depreciere lentă a leului față de euro, cu un curs anticipat de 4,95 lei/euro la sfârșitul acestui an și de 5 lei/euro la sfârșitul anului 2024, urmând să ajungă la 5,06 lei/euro la sfârșitul lui 2025. Această depreciere lentă contrazice opinia majorității economiștilor și pare să fie influențată de contextul politic, în special de anul electoral.
CNSP prevede că creșterea economică din 2024 va fi susținută mai ales de sectorul industrial și agricultura. Industria, după o scădere în ultimii ani, este așteptată să crească cu 1,2% în 2024 și 3,6% în 2025. Agricultura, la fel, va avea o creștere de 5,7% în 2024 și 2,9% în 2025. Acești indicatori sunt însă susceptibili la influențe externe necontrolabile, ceea ce ar putea afecta aceste prognoze.
Consumul final, care a crescut cu doar 2,1% în acest an, este văzut avansând cu 3,3% în 2024 și 3,5% în 2025. Salariul mediu net real va crește și el constant, după o scădere de 2,2% anul trecut, cu o creștere prognozată de 3% în 2024, 3,1% în 2025 și 3,8% în 2026. Nominal, salariul mediu net va ajunge la 4.330 lei în 2023, 4.733 lei în 2024 și 5.110 lei în 2025. În plus, se așteaptă o creștere a impozitelor nete pe produs, cu 3,8% în 2024 și cu 4,2% în 2025.
...citeste mai departe despre "Bugetul României pentru 2024, plin de supraestimări și neclarități. Cum arată cifrele în contextul unui PNRR incert" pe Ziare.com