Principalele banci de pe piata internationala ar trebui sa detina un fond-tampon de obligatiuni necesar pentru a depasi colapsul, astfel incat sa poata fi evitate planurile guvernamentale de salvare, a propus o autoritate mondiala de reglementare din piata bancara.
Acest proiect este ultima parte majora a planului de reforme bancare sustinut de principalele economii mondiale, dupa ce criza financiara din perioada 2007-2009 a fortat platitorii de taxe sa contribuie la recapitalizarea creditorilor afectati, scrie Reuters.
Consiliul pentru Stabilitate Financiara (FSB), format din autoritatile de reglementare din Grupul celor 20 de economii (G20), a anuntat ca bancile globale, precum Goldman Sachs si HSBC, ar trebui sa detina un fond-tampon de obligatiuni sau capitaluri proprii, echivalent cu 16-20% din activele lor ponderate in functie de risc din ianuarie 2019.
Obligatiunile vor putea fi convertite in actiuni pentru "recapitalizare" de catre bancile afectate. Tamponul va include si capitalul minim de baza pe care bancile sunt obligate deja sa-l detina. Propunerea urmeaza sa fie aprobata de liderii G20 la intalnirea din cursul acestei saptamani din Australia si va fi supus consultarii publice pana pe 2 februarie.
Acordurile vor contribui la rezolvarea problemelor bancilor importante
Mark Carney, presedintele FSB si guvernatorul Bancii Angliei, a declarat ca aceasta reglementare va fi finalizata anul viitor si va marca un moment de cotitura in problemele... mai mult
Luni, 10 Noiembrie 2014, ora 14:15
Cand Franklin Roosevelt a preluat mandatul de presedinte al SUA in 1933, primul act economic pe care l-a semnat a fost acela prin care a vrut sa elimine colapsul bancar ce a cufundat America in cea mai mare criza. Ca parte a planului, el a aprobat prima schema federala de asigurare a depozitelor, care a remodelat finantele americane.
Roosvelt a semnat acest act la cererea Congresului, chiar daca avea rezerve foarte mari. El era ingrijorat de faptul ca asigurarea depozitelor ar putea "face guvernul Statelor Unite ale Americii sa raspunda pentru greselile si erorile fiecarei banci si sa ofere un premiu pentru o banca nesigura, in viitor". El a avut dreptate sa isi faca griji. Asa cum a prevazut, asigurarea depozitelor a redus riscul de retrageri masive. Dar a redus, de asemenea, si atentia deponentilor asupra activitatii bancilor, noteaza The Economist.
De-a lungul timpului, plasa guvernamentala de siguranta a crescut, ajungand la noi dimensiuni in timpul crizei financiare din 2007-2008. Aici nu au fost incluse toate depozitele clasice, dar au fost atrase investitii pe termen scurt, care efectiv erau vazute ca un fel de depozite bancare, cum sunt fondurile atrase de pe piata monetara si instrumentele comerciale garantate cu active. Cand acesti creditori non-bancari au inceput sa se retraga, sustinerea guvernamentala s-a extins si la depozite. In urma crizei, autoritatile de supraveghere au crescut gradul de impozitare al sistemului financiar. In dezbateri... mai mult
Miercuri, 11 Iunie 2014, ora 17:20
Zona euro nu ii va mai impozita pe deponentii din Cipru cu mai putin de 100.000 de euro in contul lor, dar decizia finala va reveni autoritatilor cipriote, au declarat luni seara pentru AFP surse apropiate discutiilor.
"Zona euro este in favoarea taxei zero pentru micii deponenti", a declarat o sursa dupa o conferinta telefonica a ministrilor de finante ai Uniunii Monetare. Dar "decizia depinde de ciprioti", a indicat o a doua sursa europeana.
Intr-un comunicat citit dupa o reuniune de mai mult de doua ore, ministrii de finante ai zonei euro au indicat ca "autoritatile cipriote vor introduce mai multa progresivitate in ceea ce priveste taxa exceptionala pe depozitele bancare... cu conditia ca aceasta sa nu modifice valoarea totala a ajutorului financiar (n.r al europenilor si de la FMI)".
Sambata in zori, Eurogrupul, BCE si FMI au ajuns la un acord asupra unui plan de salvare de maximum 10 miliarde de euro pentru Cipru in schimbul unei taxe exceptionale pe depozitele bancare ce va aduce un venit de 5,8 miliarde de euro.
Confruntandu-se cu proteste, autoritatile cipriote au lucrat luni la o noua propunere ce ar limita impactul asupra micilor deponenti.
"Zona euro continua sa sustina ideea ca micii deponenti ar trebui tratati in mod diferit fata de marii deponenti si reafirma importanta de a garanta in totalitate depozitele ce ating pragul de 100.000 de euro", afirma Eurogrupul in comunicat.
Presedintele sau, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a profitat de... mai mult
Marti, 19 Martie 2013, ora 09:31
Conditiile ajutorului financiar acordat Ciprului arunca in aer principiile europene: uniunea bancara, ajutorul Bancii Centrale Europene si lupta cu datoriile suverane. Scuza? Altfel se lucreaza cu un spatiu economic off-shore.
Uniunea Europeana (UE) a mai inventat o metoda prin care impune un plan financiar de salvare a unui stat aflat in dificultate. Statul respectiv este Cipru, economie care face parte din zona euro. Suma pe care urmeaza sa o primeasca este de 10 miliarde euro. Pana aici, nimic neobisnuit.
Ceva cu totul special urmeaza abia acum: pentru ca povara imprumutului sa fie mai mica, UE si Cipru au convenit sa taxeze toate depozitele bancare aflate in bancile cipriote.
Schema de taxare este, la aceasta ora, (pentru ca se poate ca lucrurile sa se mai schimbe si sa mai negocieze) de tipul urmator: toate depozitele bancare mai mici de 100.000 euro vor fi taxate cu 6,75 de procente, iar cele mai mari de 100.000 euro vor fi taxate cu 9,9%. In plus, cota unica de impozitare a profitului companiilor va creste de la 10% la 12,5%.
Taxarea depozitelor, incalcarea proprietatii
Ideea taxarii depozitelor este ciudata din cateva puncte de vedere. In primul rand, exista mari semne de intrebare fata de intrarea cu forta in depozitele unor persoane fizice sau juridice. Exista deja o contestare a acestei masuri din punctul de vedere al incalcarii dreptului de proprietate. O astfel de masura ar avea toate sansele sa fie respinsa de Curtea Constitutionala din orice... mai mult
Luni, 18 Martie 2013, ora 12:26
Gigantul rus de gaze Gazprom a facut autoritatilor cipriote o propunere privind oferirea unui sprijin financiar sectorului bancar al tarii in schimbul dreptului de a extrage gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului.
Conducerea Gazprom a trimis deja o scrisoare in acest sens presedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades, relateaza luni canalul de televiziune cipriot Sigma TV, preluat de presa economica din Rusia.
Gazprom este dispus sa finanteze restructurarea sistemului bancar din Cipru in schimbul controlului asupra unui numar semnificativ de rezerve de gaze naturale cipriote. In schimb, Ciprul nu va mai trebui sa accepte conditiile stricte ale creditorilor internationali.
Potrivit unor surse ale postului de televiziune mentionat, presedintele cipriot Nicos Anastasiades a respins deja oferta Gazprom, exprimandu-se in favoarea taxei exceptionale la depozitele bancare.
In ajun, presa britanica estimase la 2 miliarde de euro pierderile pe care le-ar putea suferi cetatenii rusi si ucraineni, care isi pastreaza banii in bancile din Cipru, in urma impozitarii suplimentare cerute autoritatilor cipriote de catre creditorii internationali in cadrul planului de asistenta financiara in valoare de 10 miliarde de dolari.
Zvonurile privind introducerea unei taxe exceptionale la depozitele bancare circula de la sfarsitul lunii februarie si de atunci zilnic din Cipru au migrat 100-150 milioane de euro.
La 15 martie, oficiali ai UE au amenintat Cipru ca nu va... mai mult
Luni, 18 Martie 2013, ora 11:14
Cipriotii si rezidentii straini din insula mediteraneana se afla in stare de soc dupa anuntul facut de Bruxelles referitor la acordul asupra unui plan de salvare de maxim 10 miliarde de euro, ce include o taxa exceptionala pentru depozitele bancare.
Parlamentul urmeaza sa voteze in principiu duminica asupra acestei taxe fara precedent inainte ca bancile sa isi redeschida portile marti dimineata, in contextul in care luni este zi libera, relateaza France Presse.
Presedintele cipriot Nicos Anastasiades urmeaza sa revina sambata seara la Nicosia, dupa deplasarea sa la Bruxelles, si se va intalni duminica cu membrii guvernului in cadrul unei reuniuni de urgenta, a transmis agentia de stat CNA.
Aceste colectari, menite sa stranga 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor care locuiesc pe insula mediteraneana, de la angajati ciprioti la oligarhi rusi.
Tweet-urile postate de oameni nemultumiti se inmulteau sambata pe internet, desi acordul nu a prins prima pagina a presei scrise, intrucat negocierile s-au incheiat tarziu in noapte la Bruxelles. Chiar dupa anuntarea acordului, zeci de ciprioti si straini, foarte numerosi pe insula, se adunasera deja in fata bancilor pentru a-si retrage banii din ATM-uri.
"Este o catastrofa", a declarat un barbat in varsta de 45 de ani venit sa isi retraga banii, dar care nu a vrut sa isi dezvaluie numele. Insa aceste retrageri nu le vor salva conturile, potrivit lui Marios Skandalis, vicepresedintele Institutului... mai mult
Sambata, 16 Martie 2013, ora 16:15
Oficialii ciprioti considera ca disputele politice interne din Germania si "invidia" fata de rolul de centru financiar al Ciprului submineaza eforturile pentru finalizarea unui plan european de salvare de la faliment a acestei insule, transmite AFP.
Oficialii de la Nicosia discuta inca din luna iunie a anului trecut un plan de salvare cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana. Potrivit propriilor estimari, Ciprul ar avea nevoie de 17 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde de euro pentru sprijinirea bancilor.
Insa politicienii germani au criticat acest plan de ajutor sustinand ca insula este un paradis fiscal pentru evazionisti si cei care practica spalarea de bani.
"Aceasta chestiune a devenit un subiect politic din cauza alegerilor din Germania", a declarat pentru AFP o sursa din interiorul guvernului cipriot. "Noi vrem sa respectam toate recomandarile FMI si ale Eurogrupului pentru a ne asigura ca aceste acuzatii vor disparea", a precizat sursa guvernamentala referindu-se la acuzatiile de spalare de bani. Sursa a mai spus ca un alt motiv al acestor acuzatii este ca "anumite tari ar dori sa obtina o parte din partea ocupata de Cipru pe harta centrelor financiare".
Fostul ministru cipriot de finante Michalis Sarris a apreciat ca problema spalarii banilor continua sa revina, deoarece este vorba de un "subiect picant", care se vinde bine in media din Germania in contextul campaniei electorale din aceasta tara. "Cipru... mai mult
Duminica, 27 Ianuarie 2013, ora 17:28
Seful Bancii Mondiale, americanul Robert Zoellick, a afirmat duminica dupa-amiaza ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost "prost executat" si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor.
Adresandu-se liderilor din mediul de afaceri, in ajunul summitului G20 ce va avea loc luni si marti in Mexic, Zoellick a atras atentia ca Europa trebuie sa-si amelioreze raspunsul institutional pentru a linisti pietele.
"Oricine stie ca aceasta reuniune intervine intr-un moment extrem de critic si ca asteptam de la Europa sa ne spuna ce va face", a mentionat el in prezenta liderilor din lumea afacerilor convocati intr-un "B20" (B de la Business), in localitatea Los Cobos din Mexic.
"Pietele stiu sa gestioneze riscurile pe care le cunosc. Dar riscul pe care il cream este acela ca modelul deciziilor noastre politice sporeste incertitudinea si face ca pietele sa fie mai nervoase, fapt cu consecinte negative", a subliniat el.
Citand ca exemplu planul de salvare a bancilor spaniole, Zoellick a apreciat ca "executia acestuia a fost foarte proasta". In opinia sa, pietele nu au inteles bine "rolul jucat de diferitele mecanisme de stabilitate din zona euro, fondurile de salvare si banca centrala".
"Au utilizat munitie grea si le-au distrus", a afirmat seful Bancii Mondiale.
Tarile din zona euro au decis saptamana trecuta sa ajute Spania cu un plan de salvare a bancilor bazat pe imprumuturi de pana la 100 de miliarde de euro, dar... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 09:31
Presedintele american, Barack Obama, vrea sa taxeze veniturile obtinute de companii in strainatate, sperand sa colecteze miliarde de dolari de la multinationale si persoanele foarte bogate. Ca si in Romania, o practica foarte populara in Statele Unite este trasferarea veniturilor pe o firma inregistrata intr-una din tarile cu o fiscalitate foarte redusa, asa numitele "paradisuri fiscale". In acest mod, companiile nu mai platesc taxe pe venit in tara in care isi au sediul, economisind milioane de dolari. Propunerea lui Barack Obama este menita atat a pune capat acestor practici, dar si a crea locuri de munca in propria tara - daca tot platesti taxe, nu are sens sa duci activitatea peste mari si tari - si sa sporeasca veniturile la buget. Presedintele american a declarat ca, prin noile reguli, ar urma sa stranga 210 miliarde de dolari, in urmatorii zece ani. Potrivit The New York Times, schimbarile ar urma sa intre in vigoare din 2011, dupa ce se estimeaza ca economia globala isi va reveni de pe urma crizei. Trezoreria americana a estimat ca, in 2004, s-au platit taxe de doar 16 miliarde de dolari, la venituri straine de 700 de miliarde de dolari, o rata de 2,3 procente, fata de cea normala de maximum 35%. Obama a dat exemplul unei cladiri din Insulele Cayman, unde isi au "sediul" mai mult de 18.000 de firme americane. "Fie este cea mai mare cladire din lume, fie este cel mai important caz de evaziune fiscala din lume", a spus Obama. "Cred ca poporul american stie... mai mult
Miercuri, 06 Mai 2009, ora 09:49