Guvernul a discutat inca din iunie despre eliminarea stimulentelor si plafonarea salariilor

Situatia stimulentelor din institutii publice a fost discutata in Guvern in luna iunie, cand unii ministri au reclamat ca mai multi functionari le pleaca spre alte ministere unde au vazut ca se plateste mai bine, varianta analizata atunci fiind plafonarea unor salarii pentru eliminarea diferentelor.

Discutia din Guvern a avut loc dupa ce datele prezentate de catre institutiile publice privind veniturile angajatilor in luna aprilie 2010 au indicat ca, in unele structuri, precum ministerele Finantelor si Muncii, sunt soferi platiti lunar cu peste 4.000 lei, mai bine ca unii secretari de stat, in timp ce altii au salarii cuprinse intre 2.000 lei si 3.000 lei.

Aceleasi date indicau ca, in alte institutii, ingrijitorii sunt platiti cu aproape 2.000 lei, mai bine decat un consilier juridic asistent.

Presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, la Pro TV, ca fostul ministru al Finantelor Gheorghe Pogea i-a ascuns premierului existenta sistemului de acordare a stimulentelor, mentionand ca Emil Boc a aflat de acesta o data cu scandalul de la Finante.

Pogea a lucrat in 2009 la legea salarizarii unitare, care a reglementat partial acordarea sporurilor salariale.

Surse oficiale au declarat insa agentiei MEDIAFAX la inceputul lunii iunie, dupa o sedinta a Executivului, ca unii ministri au reclamat in Guvern ca functionari din subordine, ca soferi, secretare si alti angajati, vor sa plece la alte ministere unde au vazut ca se castiga mai bine, mai ales dupa prezentarea publica a veniturilor, si au generat o discutie in urma careia s-a decis ca salariile acestora sa fie uniformizate.

Ministrii au reclamat ca mai multi functionari pe care ii au in subordine, precum soferi, secretari, dar si angajati incadrati pe alte posturi, sunt tentati sa plece spre alte ministere si institutii publice unde au observat ca persoane incadrate pe un post echivalent sunt mai bine remunerate, nemultumire amplificata dupa prezentarea publica a veniturilor din aceste institutii.

"De exemplu, s-a vazut ca sunt soferi platiti cu 4.000 lei lunar, in timp ce altii nu trec de 1.200 lei. Aceasta situatie a generat o nemultumire la nivelul angajatilor din ministere, care au inceput sa fie tentati sa plece spre acele institutii unde au observat ca se castiga mai bine", au spus sursele.

In urma discutiei din Guvern, premierul Emil Boc a cerut ca, in termen de o saptamana, prin ordonanta de urgenta sau ordin de ministru, salariile soferilor, secretarelor si altor angajati din ministere sa fie uniformizate.

La sedinta urmatoare de guvern, surse participante la discutii au relatat pentru MEDIAFAX ca premierul Emil Boc i-a atentionat pe minstri ca stimulentele acordate angajatilor sunt prea mari si le-a solicitat sa sisteze plata unor astfel de bonificatii "nesimtite", avertizandu-i ca cine nu va respecta aceasta cerere "va fi scos din echipa".

Solicitarea a fost adresata in contextul discutiei privind uniformizarea salariilor pentru anumite categorii de personal din ministere.

"S-a discutat despre uniformizarea salariilor in ministere, dar nu a fost gasita inca o solutie. De la acest subiect a pornit insa o discutie legata de stimulentele din institutiile publice, iar premierul a solicitat ministrilor sa nu mai acorde «stimulente nesimtite», spunandu-le ca cine va fi prins ca nu respecta aceasta cerere, va fi «scos din echipa»", au relatat sursele citate, participante la sedinta de guvern.

Dupa aceasta solicitare, ministrii implicati au redactat un document care releva intentia Guvernului de a plafona unele salarii din ministere, cu acordarea unor sume compensatorii in institutiile cu un nivel de salarizare inferior si reducerea majorarii salariilor de baza ale functionarilor vamali sau care lucreaza cu fonduri UE, pentru a elimina diferentele salariale intre ministere.

Documentul, obtinut si prezentat de MEDIAFAX in luna iulie, preciza ca salariile de baza si castigul salarial al personalului din administratia publica centrala sunt diferentiate de la o institutie la alta, deoarece pana in 2010 salarizarea a fost reglementata prin acte normative distincte, diferentiere realizata si prin "multitudinea si varietatea" sporurilor la salariul de baza, precum sporul de stabilitate (15%) in Ministerul Educatiei, Ministerul de Externe, aparatul Parlamentului, sporul de fidelitate (pana la 20%) pentru personalul auxiliar din justitie si personalul Ministerului Administratiei si Internelor, sporul de antena (10%) pentru unele institutii publice, sporul de limbi straine (10%) la Ministerul de Externe, sporul de manager public (55%), sporul pentru suprasolicitare neuropsihica (33%) in Ministerul Educatiei si Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, sporul de dispozitiv (25%) in Ministerul Apararii si Ministerul de Interne, sporul pentru conditii periculoase (50%), sporul pentru titlul stiintific de doctor (15%).

La acestea se adauga salarii de baza mai mari cu 75% pentru functionarii care gestioneaza fonduri structurale.

Un alt factor de diferentiere il constituie acordarea de stimulente pentru inspectori implicati in confiscarea si valorificarea de bunuri.

In aceste conditii, castigul salarial mediu net, calculat pentru luna aprilie, porneste in cazul unor angajati de la 1.747 lei in Ministerul Comunicatiilor (cu 117 persoane), 1.904 lei in Ministerul Culturii (118 angajati), 2.042 lei in Ministerul Transporturilor (440 persoane) si 2.159 lei in Ministerul Educatiei (420 angajati), urca la 2.375 lei in Ministerul Muncii (333 persoane) si 3.234 lei in Ministerul Sanatatii (221 persoane) si ajunge la 3.819 lei in Ministerul Finantelor (1.416 angajati) si la 4.467 lei in Ministerul de Externe (817 persoane).

Pentru a elimina aceste diferente, in document era propusa pastrarea actualei denumiri a functiei pe care sunt incadrati functionarii publici si personalul contractual si crearea de salarii de baza punctuale, care vor fi plafonate la un anumit nivel, eventual la cel al indemnizatiei secretarului de stat.

Nivelul salariului urma sa fie cat mai apropiat de cel avut de majoritatea personalului, astfel incat sa nu rezulte o crestere salariala apreciabila si nici diminuari pentru un numar mare de angajati.

Angajatii cu functii specifice, precum expertii de armonizare legislativa, consilierii pentru afaceri europene si managerii publici, vor fi reincadrati la nivelul de salarizare al functiilor contractuale si, dupa caz, al functiilor publice utilizate in administratia publica centrala, care desfasoara acelasi tip de activitate.

"Se poate avea in vedere o crestere a salariului cu un anumit procent pentru personalul care gestioneaza fonduri comunitare, controlorii delegati, auditori, manageri publici, personalul care exercita controlul financiar preventiv, inspectorul vamal, prin modificarea in mod corespunzator a legislatiei. Stabilirea structurii funtiilor se va face cu incadrarea in alocatia bugetara prevazuta pentru anul 2010", se arata in document.

Conform sursei citate, sumele necesare acoperirii cresterilor salariale pentru anumite categorii de personal, in vederea eliminarii diferentelor salariale existente, se pot constitui din economiile care vor fi realizate la acele institutii la care castigul salarial depaseste plafonul stabilit, eventual nivelul indemnizatiei secretarului de stat, din stimulentele constituite potrivit legii, din diminuarea majorarii salariilor de baza acordata unor categorii de personal (care gestioneaza fonduri comunitare, controlorii delegati, personalul vamal) fata de nivelul avut in prezent.

In urma acestui sistem, un secretar general ar avea un salariu de baza de 6.900 lei (grad I) sau de 7.300 lei (grad II), un sef de serviciu ar primi 5.900 lei (treapta I), iar un director ar incasa 6.800 lei (treapta I).

Datele anuntate in luna iunie de ministere privind veniturile angajatilor au indicat ca un secretar general este platit lunar si cu 7.693 lei, un sef de serviciu este remunerat si cu 6.428 lei lunar, iar un director ajunge sa incaseze si 7.964 lei lunar.

O alta varianta aflata atunci in discutia Guvernului a fost pastrarea actualei incadrari a personalului pe functiile existente, plafonarea castigului salarial la un anumit nivel care sa permita echilibrarea sistemului de salarizare si acordarea unor sume compensatorii in acele institutii care inregistreaza un castig salarial mai redus, astfel incat nivelul de salarizare sa devina egal pentru aceleasi functii in toate institutiile centrale.

"Aplicarea acestei variante presupune stabilirea unui nivel mediu al castigului salarial pentru fiecare functie, ceea ce presupune inventarierea tuturor functiilor, deoarece, in institutii, aceeasi functie poate fi retribuita cu salarii diferite", se arata in document.

Sursa citata releva insa ca Ministerul Muncii, in urma consultarii cu Ministerul Finantelor, opteaza pentru prima varianta, cu pastrarea actualei denumiri a functiei pe care sunt incadrati functionarii publici si personalul contractual si crearea de salarii de baza punctuale, care vor fi plafonate la un anumit nivel, eventual la cel al indemnizatiei secretarului de stat.

Ulterior, ministrul Finantelor de la acea data, Sebastian Vladescu, a declarat ca angajatii ministerului vor primi in continuare stimulente salariale, pana la momentul reglementarii actualului sistem de salarizare a personalului, deoarece remuneratia acestora ar scadea cu circa 60% fara astfel de stimulente, luand in calcul si reducerea cu 25% a salariilor la bugetari.

Un document al Ministerului Finantelor prezentat in luna mai de MEDIAFAX releva ca fondul de stimulente rezervat angajatilor din institutii publice a depasit anul trecut 1,1 miliarde lei, pentru un numar mediu total de 336.648 posturi platite, fara ca nivelul castigului salarial mediu brut total sa scada in majroitatea institutiilor sub 3.000 lei.

Conform documentului, cel mai mare fond de stimulente a fost in Ministerul Finantelor (890,7 milioane lei) si Ministerul Muncii (213,2 milioane lei). 

Câți bani scot din buzunare pofticioșii pentru primele cireșe. „E un moft ăsta. O jumătate de kilogram probabil că mi-aș permite”

Pe unele tarabe din piețe se vând acum și cireșe, iar un kilogram se vinde cu 150 de lei. Fructele sunt aduse din Turcia și Grecia, iar comercianții spun că, de fapt, prețul de...

HMD a lansat smartphone-uri la prețuri sub 800 RON. Cu ce specificații vin

HMD a lansat recent trei noi smartphone-uri sub marca proprie: HMD Pulse Pro, HMD Pulse+ și HMD Pulse. În cadrul unei întâlniri online care a avut loc pe 17 aprilie, Adam Ferguson,...