Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

BNR sustine ca preturile alimentelor cresc din cauza cererii in exces si a inflatiei globale

BNR sustine ca preturile alimentelor cresc din cauza cererii in exces si a inflatiei globale
Preturile alimentelor din Romania sunt corelate cu cele din zona euro, iar aceasta corelare a fost favorizata in acest an de excesul de cerere interna, a declarat, joi, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, in conferinta de lansare a raportului "Evolutia Concurentei in sectoare cheie - 2017".

"In economiile emergente, precum Romania, unde stim ca procesul de convergenta este inflationist prin natura sa, a putut fi observata o decuplare partiala intre cresterea economica si cresterea inflatiei, pe de o parte, si intre preturile de productie si preturile de consum, pe de alta parte.

In aceste conditii, poate fi avansata si pentru aceasta economie importanta factorilor structurali, precum inflatia globala, favorizata de deschiderea economica si de integrarea in lanturile globale de valoare", a aratat oficialul BNR, intr-o prezentare intitulata "Factori structurali in evolutia preturilor bunurilor de consum".

El a explicat ca, in Romania, gradul de deschidere a economiei a crescut foarte mult in ultimele decenii, ajungand la peste 65% din Produsul Intern Brut actual.

De asemenea, dupa 2007, ponderea UE in comertul nostru exterior a depasit 70%. Comertul cu bunuri intermediare a ajuns sa reprezinte 60% din comertul extern, un creditor puternic al rolului inflatiei globale in determinarea inflatiei interne, in stransa legatura cu cresterea rolului marilor retaileri si cu cresterea ponderii comertului intern prin intermediul acestora. Scaderea constanta a ratei inflatiei pe masura cresterii prezentei acestora nu este o coincidenta, a indicat Voinea.

"La alimentele procesate, transmisia dintre pretul la producator si cel de la consumator este de 70% in Romania astazi, in concordanta cu ponderea de 30% a importurilor.

Deficitul comercial cu bunuri alimentare creste ca valoare nominala in ultimii ani, dar, ca pondere in PIB, este mult mai mic ca acum zece ani, pentru ca PIB-ul este intre timp mult mai mare. La marfuri nealimentare, transmisia este de doar 10%, in concordanta cu ponderea mare a importurilor, dar si cu rolul lanturilor locale de valoare, care pot absorbi mai usor socurile inflationiste interne", sustine oficialul bancii centrale.

Potrivit acestuia, foarte relevant este ca, asa cum socurile inflationiste interne nu sunt transmise in totalitate in preturile la consumator, nici socurile deflationiste nu sunt transmise in totalitate la consumator.

De exemplu, la taierile de TVA din ultimii ani, coeficientul de transmisie a fost de aproximativ 80% la alimente in 2015 si putin peste 60% la bunuri nealimentare in 2016 si 2017.

"In ceea ce priveste raportul dintre inflatia interna si inflatia din zona euro in ultimi 20 de ani, putem observa tendinta remarcabila de convergenta a dinamicii inflatiei intre Romania si zona euro in ultimii 20 de ani, influentata evident de accelerarea integrarii comerciale si financiare", a aratat Voinea.

El a adaugat ca o discutie speciala merita facuta despre bunurile alimentare volatile, asa-numitele LFO, adica legume, fructe si oua.

Sezonalitatea si directia preturilor din Romania sunt aliniate cu cele din Uniunea Europeana, dar volatilitatea este mai mare in Romania, insa in ambele sensuri - si in sus, si in jos, a sustinut viceguvernatorul BNR.

"Evolutiile din 2017 la pretul alimentelor sunt corelate, cel putin statistic, ca si in anii anteriori, in care, insa, efectele reducerii TVA au ecranat aceasta corelatie, sunt corelate cu evolutiile similare observate pentru preturile de consum din zona euro. Avem preturile la lapte, branza, oua si carne. In 2017, transmisia intre preturile din zona euro si preturile din Romania este favorizata si de excesul de cerere interna", a subliniat el.

In concluzie, oficialul BNR a precizat ca in economiile emergente, precum cea a Romaniei, inflatia globala nu trebuie subestimata.

"Economia romaneasca este astazi mai deschisa si mai integrata in lanturile internationale de valoare adaugata. Suntem mai corelati cu mediul extern, am importat deflatie in ultimii doi ani, astazi importam inflatie.

Influenta factorilor ciclici in inflatie s-a modificat in acest an, in sensul transmiterii unor presiuni de crestere. Raman in schimb factorii structurali, care exercita presiuni in directia unui nivel mai scazut al ratei reale a dobanzii, care reduc eficienta imediata a politicii monetare asupra mixului de politici.

Totusi, rolul inflatiei globale nu trebuie nici exagerat, pentru ca mai exista loc intern pentru reforme structurale, care pot atenua componenta structurala a inflatiei. In acelasi timp, factorii ciclici, in special dominanta fiscala, pot risca sa reaprinda o spirala nedorita a asteptarilor inflationiste, asupra carora nici factorii structurali globali nu pot interveni", potrivit lui Liviu Voinea.

El a mai spus ca bancile centrale din tarile emergente care au adoptat tintirea inflatiei se confrunta cu dominanta fiscala din cauza unui cumul de factori, intre care o baza slaba de venituri bugetare, un sistem rudimentar de colectare a taxelor, care incurajeaza evaziunea fiscala si excesul de cheltuieli bugetare.

"Dar politica monetara interna joaca un rol important in atingerea tintei si ne vom incadra in acest an in tinta de inflatie", a mai tinut Voinea sa sublinieze.

El si-a incheiat discursul cu un citat al lui Jens Weidmann, presedintele Bundesbank, care spunea in urma cu cinci ani: "Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie necesara pentru o moneda stabila, o preconditie pe care politica monetara, singura, nu o poate asigura".

Demonstratia viceguvernatorului vine dupa ce, miercuri, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a fost criticat de ministrul Agriculturii, Petre Daea, si de premierul Mihai Tudose, pentru o afirmatie similara.

Chiritoiu declarase luni, pentru AGERPRES, ca institutia pe care o reprezinta a demarat o analiza pentru a determina cauzele scumpirii alimentelor, scumpire care ar putea fi influentata de cresterea deficitului bugetar si de excesul de cerere din piata.

"Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce in importuri, creste deficitul comercial. Deci, daca am deficit bugetar, acesta atrage importurile, ceea ce genereaza o scadere a cursului si genereaza inflatie. Intrucat mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade fata de euro, acestea genereaza o crestere a preturilor. Sunt legi ale economiei", a explicat Chiritoiu.

De unde a pornit disputa

Reamintim ca saptamana trecuta, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat ca a sesizat Consiliul Concurentei in privinta scumpirilor aparute la alimente, in special la oua, carne si produse lactate, intrucat analizele Ministerului Agriculturii nu au scos in evidenta motive obiective care sa determine majorari de preturi, iar institutia nu are instrumente si prevederi legale pentru a interveni pe piata.

Si fermierii solicita interventia autoritatilor, in contextul in care ei spun ca isi vand productia la preturi mai mici decat acum cateva saptamani, insa, pe de alta parte, produsele ajung la consumator cu preturi mult mai mari.

Ce preturi au crescut si ce spun producatorii

Ouale au ajuns sa coste in prezent peste un leu bucata, iar pretul untului aproape ca s-a dublat. Majorari de preturi s-au inregistrat si la alte produse lactate, la carne si produse din carne.

Reprezentantii Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR) sustin ca pretul oualor a crescut la poarta fermei cu doar 24% in octombrie 2017, comparativ cu perioada similara a anului trecut, aceasta situatie fiind determinata insa de "criza fipronilului" din luna august, care a distorsionat piata in unele state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor furnizate Agerpres de UCPR, in luna octombrie 2017, ouale s-au vandut, in medie, cu 36 de bani pe bucata, fara TVA, la poarta fermei, insa in magazine pretul a sarit de 80 de bani pe bucata.

Si pretul carnii de pasare si porc a scazut la poarta fermei cu pana la 30% fata de 2016, dar, cu toate acestea, in marile lanturi de magazine, alimentele s-au scumpit.

Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine (ACEBOP) arata ca, desi pretul carnii de pasare si porc a scazut la poarta fermei cu pana la 30% fata de 2016, cu toate acestea in marile lanturi de magazine alimentele s-au scumpit, astfel incat asociatia solicita autoritatilor sa intervina.

"Astazi, fermierii vand cu 4,9 lei/kg la poarta fermei - cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scaderi de pret. Pretul la carnea de pasare a scazut la poarta fermei cu aproximativ 20%, in timp ce pretul la carnea de vita se mentine stabil si cu tendinte de scadere", arata asociatia.

De asemenea, laptele si produsele lactate au pretul nemodificat la producator.

"Solicitam autoritatilor responsabile sa intervina de urgenta si sa faca lumina in aceasta situatie, care pentru noi, fermierii, este de neinteles. Produsele obtinute in Romania se vand mai ieftin decat in urma cu cateva saptamani si totusi mai departe, acestea ajung la consumator cu preturi foarte mari. Astazi noi, fermierii, vindem sub pretul de productie", spune Mary-Eugenia Pana, presedinte ACEBOP.

Strategie pentru favorizarea produselor marca proprie?

Producatorii reclama si politica de pret a retailerilor prin care se vizeaza scoaterea de pe raft a produselor acestora in favoarea produselor marca proprie. La baza acestor reclamatii, depuse si la Consiliul Concurentei, sta un fapt usor de observat in marile lanturi de magazine.

Multi cumparatori pot sa observe diferenta substantiala de pret (minimum 30 - 50%) la acelasi sortiment (lapte si produse lactate, carne si produse din carne, paine, legume) intre produsele diverselor branduri si produsul marca proprie al retailerului.

De exemplu, daca vrem sa cumparam lapte (sa zicem la bidon de un litru si jumatate), putem sa observam ca produsul marca proprie al lantului de magazine este cu 2-3 lei mai ieftin decat produsele celorlalte branduri.

La o prima vedere, am putea sa spunem ca asta e, pana la urma e in favoarea cumparatorului, daca poate sa cumpere mai ieftin un produs.

Insa daca aceasta diferenta este doar o strategie de pret menita sa ii scoata de la raft, prin vanzari din ce in ce mai mici, pe producatori? Iar ulterior sa poata sa creasca pretul produsului marca proprie, cu beneficii doar pentru retailer si cu mari pagube pentru producatori.

Producatorii reclama, practic, o strategie de pret in cinci etape a retailerilor:

1. retiailerul analizeaza care produse se vand si care este marja;
2. producatorii sunt oferati sa produca sub marca proprie a retailerului acele produse care au fost observate ca au volume mari de vanzare si marje bune;
3. produsele comercializate sub marca proprie sunt avantajate prin o marja impusa de retailer mult mai mica, in conditiile in care au ambalaje similare cu produsele diferitelor branduri si sunt plasate langa produsele de brand.
4. in timp, vanzarile se muta de pe produsele brandurilor pe produsele similare marca proprie si brandurile sunt practic excluse de la raft deoarece nu mai au vanzari
5. cand piata permite, pretul la produsul marca proprie este crescut puternic, in conditiile in care nu mai are practic competitie la raft

Rezultatul: cumparatorul nu beneficiaza decat pe termen scurt de preturi mai mici, iar producatorii autohtoni sunt fortati sa produca si sa comercializeze produsele in conditii defavorabile, asta in cazul fericit in care mai raman pe piata.

Pana acum, marile lanturi de magazine nu au comentat aceste situatii.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 2878 ori