Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Interviu. Mariana Gheorghe, OMV Petrom: Sectorul energetic are vocatia de a aduce crestere economica

Interviu. Mariana Gheorghe, OMV Petrom: Sectorul energetic are vocatia de a aduce crestere economica


Sectorul energetic are "vocatia" de a fi un factor de crestere economica in Romania, alaturi de agricultura si de infrastructura, considera Mariana Gheorghe, directorul general executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Despre investitiile si masurile necesare in acest sector, dar si despre rezultatele financiare din primul trimestru, despre redevente, blocul Neptun si proiectele on shore, a vorbit Mariana Gheorghe intr-un interviu acordat Agerpres.

Petrom a incheiat primul trimestru cu un profit net de 1,331 miliarde lei, cu 4% mai mic fata de cel din perioada similara a anului trecut. Care este motivul acestei scaderi?

Profitul net atribuibil actionarilor a scazut cu circa 4% fata de trimestrul unu 2012 dintr-un motiv determinat de profitul operational. Profitul operational s-a redus cu 12%. Am avut la realizarile financiare o performanta mai buna si atunci profitul net nu a scazut atat de mult ca profit operational.

De ce a scazut profitul operational?

In principal din cauza faptului ca am avut mai multe cheltuieli cu explorarea, activitate ce creeaza viitorul companiei. Am facut si am raportat deja multe studii seismice, atat pe on shore cat si pe off shore, atat pe off shore la apa de mica adancime, unde este numai Petrom, cat si pe off shore la apa de mare adancime, impreuna cu Exxon. Toate aceste cheltuieli care au fost deduse din venituri au fost mai mari decat in perioada anterioara. Am mai avut si un element, pentru ca aceste rezultate sunt ale grupului, am avut si un impact de la Kazahstan, care a avut mai multe vanzari anul trecut, un fel de vanzari exceptionale mai mari datorita unei amanari din trimestrul patru 2011. Deci comparatia cu 2012 ar trebui anualizata pe aceste vanzari exceptionale care au fost in trimestrul I 2012.

In principal, in pofida acestor rezultate, ce arata o diminuare a rezultatului financiar operational si a profitului net, activitatea de baza, operationala, a fost stabila. Am avut aceleasi rezultate operationale si financiare bune, solide, am avut un pret al titeiului care a fost doar cu 5% mai mic fata de anul trecut, 4,9% parca, cert este ca pretul la titei a fost inca bun, respectiv Brent-ul a fost circa 111 dolari/baril. Deci operational si financiar avem in continuare o performanta stabila, buna, dar rezultatul financiar final a fost impactat de aceasta cheltuiala de explorare.

Ce rezultate aveti bugetate pentru acest an?

Bugetul pentru acest an este determinat in principal de o mentinere a performantei cam la acelasi nivel, dar avem estimarea unui pret al titeiului mai mic decat cel din 2012, si anume circa 100 dolari/baril. Aceasta este ipoteza noastra de buget. Daca ne uitam la bugetul pe 2013 ca si venituri totale, excluzand accizele, este bugetat pentru Petrom SA un rezultat de circa 17 miliarde lei, pe care apoi trebuie sa-l consolidam la nivel de grup. Acestea sunt cifrele aprobate de Adunarea Generala a Actionarilor.

Evaluarea preliminara a rezultatelor sondei Domino-1 arata o estimare a potentialului productiei de gaze de circa 630 milioane picioare metrice.

Cand estimati ca va incepe productia? Ce destinatie vor avea gazele?

Suntem inca la inceput cu aceste explorari, iar undeva nu este sanatos sa vorbesti atat de mult despre ceva ce va dura foarte multi ani inainte de a sti cu exactitate la ce ne putem astepta. Sonda a fost facuta anul trecut, suntem in evaluarea testelor, in perioada de testare a acestor rezultate de foraj. Acestea se vor corobora cu rezultatele de la 3D seismica. Acestea nu sunt inca finalizate, speram sa se finalizeze undeva la sfarsitul trimestrului acestuia.

Deci, in momentul in care aceste rezultate de la achizitii se vor corobora cu rezultatele de la testele de sonda, vom putea sa definim programul de explorare, de foraj pentru explorare. Adica sa mai foram alte sonde pentru explorare si sa foram apoi sondele de evaluare a sondei Domino. Acestea sunt obiectivele pentru urmatorii cativa ani. Noi am comunicat intr-adevar o productie estimata la circa 630 milioane picioare metrice (cubic feet), am estimat aceasta productie pe baza acestor date preliminare, dar inca nu stim la ce nivel va ajunge productia. Stim ca numai pentru faza de explorare mai avem probabil circa un miliard de dolari de cheltuit inainte de a putea sa definim si sa intelegem mai bine, pe de o parte resursele pe care le avem, si pe de alta parte care sunt cerintele pentru a face aceste resurse comerciale, viabile.

Ori, in acest context, inclusiv dialogul asupra infrastructurii care este necesara ca sa aducem gaz din off shore la tarm si apoi mai departe catre piata sunt abia incepute. Ar fi foarte prematur sa facem alte declaratii, decat ca incepem astfel de discutii pe de o parte pe baza rezultatelor de explorare, cu discutii de logistica, astfel incat sa ajungem in cativa ani la decizia de investitie pentru dezvoltarea zacamintelor de acolo. Mai avem multe trimestre de discutat.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, vorbea recent despre posibilitatea unui joint-venture intre OMV Petrom, Exxon Mobile si Transgaz pentru activitati in Marea Neagra. Care este opinia dumneavoastra legata de acest subiect?

Abia am inceput discutiile interne pentru infrastructura. Inca nu putem sa discutam despre felul in care realizam aceasta posibila infrastructura. Repet, resursele sunt primul element, al doilea este infrastructura si a treia componenta, tot pentru declararea comercialitatii, a viabilitatii comerciale a rezervelor va fi reprezentata de discutiile privind regimul fiscal si de reglementare aplicabil acestor dezvoltari. Este foarte greu sa separi aceste elemente - resurse, riscurile tehnice si operationale, de riscurile si nevoia de investitii pentru dezvoltare si infrastructura si, in final, regimul de fiscalitate care sa ne dea confortul ca exista o predictibilitate, o stabilitate pe termen lung al acestor dezvoltari. Deci, unde vom duce? Ce vom face cu gazul? Cum vom finanta? Este mult prea devreme sa ne exprimam un punct de vedere. Cert este ca undeva se creeaza un element de El Dorado.

Romania nu este un El Dorado pentru industria de petrol si gaze. Este departe de a fi un El Dorado, pentru ca are, pe de o parte, zacaminte mature pe on shore, mici, batrane si foarte fragmentate si diversificate. Pe de alta parte, exploram pentru prima data la mare adancime in Marea Neagra. Nimeni nu a explorat, deci exista toate incertitudinele si riscurile legate de un teritoriu total nou, chiar daca putem sa spunem niste cifre. Aceste incertitudini fac, pe de o parte, sa temperam undeva aceasta perceptie de El Dorado, pe de alta parte, aceste riscuri si dezvoltari necesita foarte multi bani, investitiile sunt elementul sau cuvantul ce caracterizeaza cel mai bine industria de petrol si gaze din Romania, nivelul mare de investitii.

Ati anuntat recent demararea implementarii proiectului de redezvoltare a zacamantului Suplacu de Barcau. Pentru anul acesta mai aveti in vedere si alte astfel de proiecte? Ce investitii aveti in vedere in acest sens?

Pe on shore am clasificat toate zacamintele si pentru cele mai bune, cele mai promitatoare din punct de vedere al productiei si al resurselor am pus in aplicare asa zisul program de redezvoltare a zacamintelor si avem deja doua din aceste aproape zece zacaminte, care au ajuns la faza de final investment decision, care inseamna decizia de investitie in dezvoltarea zacamantului respectiv. Aceasta decizie s-a luat pentru doua zacaminte, Suplacu de Barcau, unde am anuntat estimari pentru urmatorii ani de circa 200 milioane euro necesari, dar mai avem un zacamant pentru care am luat aceasta decizie si anume Oprisenesti.

Speram ca pana la sfarsitul anului sa mai luam decizia la inca trei zacaminte din cele zece care au fost in total, in functie de dezvoltare si raspuns la analize. Nu as putea sa spun exact care dintre cele opt ramase, dar sigur vor fi inca trei astfel de zacaminte. In total ne asteptam la o contributie de la aceste programe de dezvoltare a zacamintelor de circa 150 milioane barili titei echivalent pana in 2016, astfel incat, pe masura ce evoluam cu studiile, cu deciziile se vor adauga si vom vedea care este cifra finala. La aceasta ora acestea sunt estimarile.

Anul acesta ar trebui adoptata Legea pentru actualizarea redeventelor. Ati discutat cu autoritatile pe aceasta tema?

Stim ca autoritatile doresc sa modifice legea redeventelor. Ar trebui poate stabilite niste date de pornire asupra acestui dialog. In primul rand redeventele pe care le avem azi sunt redevente valabile pentru toata industria. Exista o perceptie gresita, zic eu, ca aceste redevente au fost undeva negociate de catre OMV la momentul privatizarii Petrom. Ele au existat inainte de privatizare si singurul lucru ce s-a intamplat la momentul privatizarii a fost stabilitatea, pentru ca, avand un ciclu investitional de 10-15-20 de ani intre momentul unei descoperiri pana la productie, normal ca orice investitor isi doreste o stabilitate.

Pe de alta parte, aceste redevente sunt foarte dinamice. Este iarasi o perceptie undeva gresita ca ele sunt date si acolo stau. Da, sunt niste nivele care sunt determinate de volume, dar nivelul redeventelor depinde nu numai de volume, aceste procente aplicate la fiecare zacamant, ci si de pretul international actual si de calitatile care se exploateaza. Deci exista deja o dinamica. Acum, ce ne dorim ca si rezultat al discutiilor este un regim fiscal predictibil, un regim fiscal stabil, care sa permita finantarea investitiilor. Cuvantul cheie pentru industria aceasta este cuvantul investitii.

Nu se poate face o industrie de petrol si gaze performanta fara sa generezi, sa ai cash flow care sa iti permita sa investesti continuu. Petrom a investit circa 86% din toate profiturile realizate in ultimii opt ani, aproape 90% din tot ce s-a realizat ca si profit. Pentru noi este nevoie sa avem o performanta continua, o performanta sustenabila, ca sa ne permitem sa finantam aceste investitii. Cu aceste redevente, acelea pe care le-a avut statul in ultimii opt ani, noi am finantat investitii de aproape opt miliarde euro.

Acesta este rezultatul regimului fiscal. Dar aceste investitii duc la alte venituri la bugetul de stat, pentru ca investitiile au impact in crearea de joburi, la PIB, dar au impact si in veniturile la bugetul de stat prin toate contributiile, nu numai redevente, dar si contributiile contractorilor nostri, si contributiile induse in economie, TVA, pe profit, sau alte contributii la bugetul de stat. Chiar daca au fost anumite nivele de redevente, veniturile la buget nu s-au limitat la acele nivele pentru ca au fost investitiile cu impact economic. Noi ne dorim un regim care sa fie cu adevarat echilibrat pentru toata lumea. Si pentru buget, pentru stat si pentru industria de petrol si gaze si pentru consumatorul final. Noi, ca si industrie, producem niste produse energetice de care societatea si consumatorii au nevoie.

Ce costuri au presupus pentru Petrom noile taxe din energie?

Acestea au fost platite doar o singura data, in trimestrul I. In martie s-a platit pentru prima data. Nu am cifra exacta, dar nu este important. Important este ca reprezinta circa 60% din total venituri suplimentare pe baza cresterii care s-a facut la 1 februarie. Este 60% din tot ce s-a realizat. Ele nu sunt materiale, nu vor fi materiale din punct de vedere al cifrelor finale ale Petrom pentru ca aceste cresteri inca nu sunt generatoare de venituri substantiale si atunci taxele nu sunt substantiale.

La un moment dat ati afirmat ca veti conserva Arpechim pana obtineti autorizatia de demolare. Recent, ati avut discutii cu autoritatile legate de rafinarie. Care sunt concluziile? Ce se va intampla cu Arpechim?

Noi pregatim Arpechim pentru a fi un centru de depozite pentru Petrom. Avem depozite la rafinaria Petrobrazi, dar mai avem nevoie de depozite suplimentare atat pentru titei cat si pentru produse. Deocamdata, in acest moment, convertim o parte din spatiul si utilajele de acolo intr-un parc de depozite care sa ne permita desfasurarea activitatii noastre asa cum o vedem noi pana in anul 2021 si dincolo, bineinteles, pe de o parte.

Pe de alta parte, am aratat autoritatilor deschiderea pentru situatia in care exista un cumparator care are o strategie care sa ii permita sa opereze Arpechim, care este inchis de 4-5 ani, din 2008. Deocamdata pregatim aceasta activitate, parcul de depozite.

Vorbeati despre potentialul energetic al Romaniei si o serie de provocari ce pot deveni oportunitati. Puteti da exemple?

Eu am o mare incredere in sectorul energetic al Romaniei. Este un potential de crestere economica a Romaniei, alaturi de agricultura, de infrastructura. Sectorul energetic are aceasta vocatie de a fi un factor de crestere economica in Romania si prin acest lucru poate sa atinga inca doua obiective: pe de o parte poate sa asigure siguranta furnizarii de energie, care este un produs critic pentru societatea moderna, pe de alta parte, cu potentialul pe care il are, poate deveni chiar un hub pentru zona de Marea Neagra, zona de sud-est a Europei, un hub energetic in care Romania cu adevarat sa fie un lider.

Bineinteles, ca sector are potential, care este cunoscut: diversitatea mixului energetic, este vorba despre prezenta multinationalelor care au capacitatea de finantare, au tehnologie, know-how, avem potential in resurse noi, alternative, cum sunt regenerabilele, avem potential in upstream, vorbim aici de titei si gaze, atat conventionale cat si offshore, sau shale gas, deci aceste elemente de potential sunt cele care determina posibilul viitor al acestei industrii. Dar provocarile pot fi convertite si ele in oportunitati.

Ce inseamna provocari?

De exemplu exista provocarile acestui sector determinate de aplicarea unor tehnolog noi, pentru ca sectorul trebuie sa atinga niste performante de competitivitate mult mai ridicate decat in trecut.

Trebuie sa avem standarde de mediu, avem nevoie de inlocuirea unor capacitati vechi care nu au fost investite, mai ales in generarea de electricitate, care, de asemenea, este o provocare. Trebuie sa imbunatatim performanta sectorului de stat, care asigura neutralitatea sectorului prin coridoarele de transport. Dar toate aceste provocari sunt definibile, de aceea sunt o oportunitate, pot sa fie gestionate, deoarece corporatizarea sectorului si cadrul de reglementare sunt in lumina cerintelor europene.

Deci avem posibilitatea sa finantam investitiile care sunt cu adevarat uriase. Noi vorbim de 3-4 miliarde. Industria, impreuna cu Academia Romana au facut acest studiu si sunt estimate la 3-4 miliarde euro pe an. Dar aceste investitii sunt o oportunitate pentru ca pot fi finantate si apoi creeaza un impact economic in societate, atat prin locuri de munca cat si prin PIB (GDP) si venituri la bugetul de stat. Provocarile pot sa duca la investitii, investitiile pot sa duca la impact economic, astfel incat ele devin oportunitati de crestere economica.

Ca si reprezentant al Consiliului Investitorilor Straini, ce reforme considerati ca ar fi necesare in Romania pentru a atrage un volum mai mare de investitii?

Cred ca elementele care sunt cele mai importante pentru decizia de investitii a oricarui investitor se refera mai mult la mediul de afaceri care trebuie sa fie predictibil. Acesta este elementul cel mai important dupa evaluarea riscurilor (care sunt riscuri de piata, riscuri operationale, riscuri tehnologice), pe care un investitor si le ia, in sensul in care asta trebuie sa faca. Investitorii privati care vin sa investeasca in Romania isi fac o evaluare a tuturor riscurilor de business si de piata.

Ceea ce au nevoie ca sa ia decizia sa investeasca in Romania si nu in alte tari este sa vada care sunt avantajele competitive pe care Romania le poate oferi, acces la resurse, forta de munca competitiva, calificata, care poate sa contribuie la dezvoltarea businessului respectiv, dar ceea ce este foarte important este acest cadru de fiscalitate, de reglementare si cadru macroeconomic care sa fie predictibil, care sa dea incredere ca, si daca exista volatilitate, care exista oriunde, exista capacitatea de gestionare a acestei volatilitati pe o perioada mai lunga. Si acestea sunt mesajele de stabilitate si predictibilitate macroeconomica, dar si a cadrului de investitie, fiscal si de reglementare.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 2014 ori