Inainte de '89, nu se putea vorbi despre stil personal in comunicare in mediul de afaceri. Depersonalizarea si lipsa propriilor opinii era o politica necesara supravietuirii. Pentru o evolutie profesionala ascendenta, se cereau "calitati" mult mai dezumanizante.
Contrar a ceea ce ne asteptam, libertatea nu a venit cu modelul perfect de comunicare. Mediul de afaceri romanesc a imprumutat modelul occidental corporatist si l-a grefat pe reflexele de dinainte de '89. Ca si in alte dati, am impus cu harnicie niste forme fara fond.
Spiritul nostru mimetic a copiat modelul de success occidental. Femeile au lasat acasa feminitatea, barbatii au facut la fel cu spiritul masculin. Mastile de birou s-au prins atat de bine de fiecare dintre ei, incat dupa un timp relativ scurt sunt incapabili sa le mai scoata. Ajung sa creada ca asta e normalitatea, fara trairi personale sau sentimente. Seriozitatea, loialitatea, competenta, amabilitatea, empatia, simpatia, toleranta au devenit doar atitudini studiate astfel incat sa dea bine.
Intalnesc prea multi oameni in top management care au credinta ferma ca sentimentele nu au ce cauta in comunicarea in mediul de afaceri. Motivul invocat este ca partenerul de discutie nu ar trebui sa vada slabiciune, indecizie, etc. iar o atitudine de genul "poker face" este singura solutie gasita.
Cursurile de comunicare, public speaking, teatru, inteligenta emotionala si multe altele aduc o schimbare radicala a modului in care este privita comunicarea. Cel mai puternic impact in schimbare il regasim la baza ierarhiei din companii. Cei din aceasta jumatate de jos vor ascensiune si cauta noi metode de a comunica, mai puternice, mai autentice. Ei vor sa-si cunoasca unicitatea, sa isi puna in evidenta calitatile si mai ales dorinta de autodepasire. E un instinct de insanatosire emotionala.
Conceptul de comunicare asertiva reasaza trairile la locul lor, chiar daca e vorba de comunicare in afaceri. Noile "ingrediente" sunt de natura sa aduca incredere intre membrii echipei, indiferent de pozitia ierarhica, pentru ca increderea este in primul rand o stare emotionala, nu o concluzie rationala. Ea nu se poate impune sau demonstra.
Echipa nu este un concept abstract. Managerul care va vedea membrii echipei, fiecare cu personalitatea, calitatile si sensibilitatile proprii, va putea eficientiza munca in echipa.
Competitia intr-o echipa e un lucru benefic daca dorinta de ascensiune e dublata de o atitudine comuna proactiva cultivata de activitati de adevarat team building.
Din orice perspectiva privim, calitatea comunicarii are consecinte benefice. E greu de imaginat rolul unui angajat care nu ar avea de comunicat, iar stresul la care este supus cand e obligat sa tina o prezentare poate fi lesne diminuat prin traininguri de comunicare practice.
Comunicarea intr-o echipa inseamna informare si motivare. Aceste doua componente se determina unul pe celalalt. Entuziasmul unei echipe face mai scurt drumul unui proiect spre succes iar informatiile clare, prezentate just unele in raport cu celelalte, in forma potrivita, provoaca o atitudine cu atat mai pozitiva.
Fara salturi sau ruperi de ritm se contureaza un an in care tendinta de autocunoastere in fenomenul de comunicare va creste. Companiile investesc deja in acest domeniu, pentru ca beneficiile sunt evidente atunci cand angajatii au o stare de spirit buna si au incredere ca pot comunica cu success ceea ce sunt, ceea ce simt si ceea ce cunosc.
Articol de Alexandru Agarici, specialist in expresivitatea vorbirii
Alexandru Agarici a absolvit Academia de Teatru si Film Bucuresti, specializarea actorie, a fost cadru didactic, iar in prezent ofera cursuri ca specialist in dezvoltarea expresivitatii vocal/corporale, de tehnica vocala si de comunicare - studiu de improvizatie si dezbatere. Cursurile se adreseaza in principal mediului corporate.