Ce probleme de interpretare legală ridică impozitul de 70% pe veniturile nedeclarate. ANAF-ul ar putea avea mână liberă la amenzi de la 1 iulie

Impozitarea cu 70% a veniturilor nedeclarate de persoanele fizice și identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intră în vigoare la 1 iulie 2024. Problema ridicată de specialiștii fiscali este că această dată nu vizează cu claritate momentul obținerii veniturilor și nici pe cel al începerii controlului asupra persoanelor respective, ci momentul emiterii deciziei de impunere. Astfel, riscul la care trebuie să se înhame oamenii este că orice contribuabil persoană fizică care va primi o decizie de impunere după data de 1 iulie 2024 ar putea fi taxat cu noua cotă de 70%.

Într-o analiză realizată în luna februarie de către Deloitte România, analiștii au punctat faptul că, potrivit Legii 296/2023, cei care nu își declară corect veniturile riscă, pe lângă cota ridicată de impozitare, dobânzi și penalități de nedeclarare de 0,02%, respectiv 0,08% pe zi de întârziere. Acestea vor fi calculate până la data plății debitelor principale, dar valoarea penalităților de nedeclarare se poate reduce cu 75% în cazul plății sau compensării debitelor până la termenul lor de plată sau în cazul finalizării cu succes a unei eșalonări la plată.

Când se va emite decizia de impunere și care sunt problemele legale în aplicarea noii cote de impozitare

Potrivit ultimei variante a Legii nr. 296/2023, schimbarea nivelului de impozitare urmează să se producă de la 1 iulie 2024, este foarte important de menționat că legea prevede expres că noua cotă, de 70%, se va aplica „deciziilor de impunere emise de organele fiscale începând cu aceeași dată”.

„Practic, dacă pentru persoanele care fie au fost supuse unui control și primesc decizia de impunere înainte de 1 iulie 2024, fie vor fi supuse unui control ulterior acestei date, lucrurile sunt clare în ceea ce privește aplicarea cotei de impozitare – 16% și respectiv 70%. Pentru persoanele care se vor afla într-o acțiune de control fiscal la data fixată de legiuitor, norma juridică anterior menționată generează îngrijorare cu privire la modul în care aceasta va fi aplicată de autoritatea fiscală.

Spre exemplu, este posibil ca asupra unei persoane ANAF să fi demarat o procedură de verificare în cursul anului 2023, în cursul anului 2022 sau chiar anterior – având în vedere practica derulării controalelor fiscale în România, unde lipsa de personal a prelungit în nenumărate rânduri durata acțiunii de control -, pentru care decizia de impunere este însă emisă după 1 iulie 2024. Conform dispozițiilor legii, noua cotă de 70% poate fi aplicată în acest caz, deși este posibil ca activitatea specifică desfășurată de organele de control să fi avut loc, parțial sau integral, înainte de 1 iulie 2024”, arată analiza Deloitte.

Întrebarea care se ridică în acest context este dacă este corect să se aplice o astfel de taxare atunci când legea prevede identificarea veniturilor provenite din surse necunoscute sub egida unei legi mai favorabile, dar care se concretizează printr-un document fiscal emis sub regulile unei legi diferite, spun specialiștii, punctând că răspunsul la o astfel de întrebare nu poate fi altfel decât negativ.

Camera Consultanților Fiscali: „Textul legii este destul de explicit”

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a explicat anul trecut într-un interviu acordat HotNews.ro, la scurt timp după ce Legea 296 intrase în vigoare, că legea „se va aplica începând cu 1 iunie (n.r. data actuală s-a mutat pe 1 iulie 2024) pentru toate deciziile de impunere emise din acel moment. Asta înseamnă că persoane care sunt în control acum și pentru care nu se încheie până atunci controlul sau care vor intra în control în perioada următoare, vor fi situația de a plăti un impozit majorat semnificativ de la 16% la 70%, doar pentru că decizia se emite mai târziu”.

Prin urmare, a explicat Manolescu atunci, cei care poate sunt deja în control se vor grăbi cumva să ajungă la o înțelegere cu Fiscul, să spună: OK, hai să vedem ce am de plată, că mai bine plătesc 16% decât 70%. „Ceilalți care intră în control în perioada următoare se vor trezi că vor plăti o cotă mai mare, deși veniturile pe care Fiscul le estimează se referă la niște perioade trecute, când cota era mai mică.” Ca dispoziție tranzitorie o soluție ar fi, în opinia sa, ca această cotă de 70% să nu li se aplice.

„Ei deja, ca procedură, sunt într-un proces de analiză și ar fi trebuit să beneficieze de cota existentă. Dacă sumele respective sunt constatate pe trecut, să rămână 16%. Textul este destul de explicit, spun eu, că se aplică începând cu 1 iunie pentru deciziile emise după, ceea ce e clar că va crea probleme pentru acele persoane care vor primi deciziile începând cu 1 iunie pentru că vor fi supuse unei cote de 70%”, a mai afirmat Dan Manolescu în noiembrie 2023.

Prin urmare, nu numai persoanele care vor fi examinate de ANAF după 1 iulie 2024 ar trebui să ia în considerare noua rată de impozitare, ci și acelea care sunt în prezent sub verificare, indiferent de momentul inițierii acesteia, sau celor cărora li s-a notificat că vor fi verificate în viitorul apropiat. Acest lucru este esențial deoarece decizia de impunere care corespunde poate fi emisă după ce noua legislație privind impozitarea devine aplicabilă.

În același timp, întrucât legea nu face nicio distincție între procedurile de verificare cărora le pot fi supuse persoanele fizice – verificarea situației fiscale personale sau verificarea documentară, referindu-se doar la „deciziile de impunere” -, reiese că noua cotă de impozitare va fi aplicabilă ambelor proceduri.

Trecerea de la impozite de 16% la 70%

În momentul de față, taxa impusă asupra veniturilor care nu sunt raportate se ridică la 16%. Inspectori din cadrul ANAF sunt responsabili cu supravegherea persoanelor care nu își declară bunurile de valoare, cum ar fi locuințe sau autovehicule de lux, fără a avea surse de venit declarate corespunzătoare.

Procesul de supraveghere și anchetare a marilor evazioniști s-a dovedit a fi, istoric vorbind, o provocare greu surmontabilă pentru ANAF. Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a indicat anul trecut că rata de colectare a taxelor în România este de doar 26% din Produsul Intern Brut (PIB), plasând țara mult sub nivelul altor state europene. Deși există o strategie a Fiscului pentru a îmbunătăți colectarea taxelor și identificarea veniturilor nedeclarate, aceasta pare a fi eficientă numai teoretic.

Un document relevat de Profit.ro și citat în presă la finalul anului trecut indică faptul că inspectorii sunt evaluați nu doar pe baza numărului de inspecții efectuate, ci și în funcție de sumele suplimentare impuse companiilor, o abordare care ridică întrebări privind echitatea și eficacitatea acestor măsuri.

Specialiștii Deloitte au recomandat în analiza realizată recent ca persoanele fizice vizate de controalele fiscale, în special cele care se află deja într-o procedură de verificare, să întreprindă toate acțiunile necesare în vederea finalizării acesteia prin emiterea deciziei de impunere cât mai curând posibil, înainte de 1 iulie 2024 – de exemplu, să pună rapid la dispoziția organelor de control documentele și informațiile relevante, să revină cu explicații înainte de termenul stabilit de echipa de control, să solicite reluarea controlului imediat după încetarea motivului care a dus la suspendarea acestuia, să solicite încheierea acțiunii de control etc.

România, țara unde banii fără proveniență sunt suprataxați de stat, fără să fie deschise anchete penale

Reamintim că Ziare.com a punctat și anul trecut, în momentul în care se vehiculau în presă mai multe variante de proiecte de lege care s-au materializat concret în Legea nr. 296/2023, că una dintre cele mai flagrante anomalii în abordarea ANAF cu privire la taxarea veniturilor nejustificate constă în faptul că autoritatea fiscală va aplica amenzile contravenționale deosebit de ridicate, de facto confiscând mai bine de trei sferturi din sumele deținute de cei anchetați, fără să se deschidă o anchetă penală, așa cum e cazul altor țări din Uniunea Europeană și nu numai.

În Regatul Unit, autoritatea fiscală este Her Majesty's Revenue and Customs (HMRC). Dacă HMRC descoperă venituri care nu pot fi justificate prin mijloace legale, poate iniția o investigație. În acest context, Evaziunea fiscală este o infracțiune penală (nu o contravenție), iar persoanele găsite vinovate pot fi supuse la amenzi și chiar închisoare. Desigur, penalitățile pentru venituri neexplicate depind de diverși factori, inclusiv natura și sursa veniturilor și situația contribuabilului.

În Franța, autoritatea fiscală se numește Direction générale des finances publiques (DGFiP). Veniturile nejustificate sau nedeclarate ale francezilor pot duce la controale fiscale și investigații. Evaziunea fiscală în Franța este, de asemenea, o infracțiune penală și poate duce la amenzi și penalități care variază în funcție de situație și cuantumul veniturilor nedeclarate.

În Germania, problemele fiscale sunt gestionate de Biroul Federal de Impozite Centrale (Bundeszentralamt für Steuern) și diverse birouri fiscale locale. Autoritățile fiscale efectuează controale fiscale și investigații în cazurile de venituri suspectate neraportate, iar penalitățile pentru evaziune fiscală în Germania pot include, la fel ca în cazul Regatului Unit, amenzi și închisoare.

...citeste mai departe despre "Ce probleme de interpretare legală ridică impozitul de 70% pe veniturile nedeclarate. ANAF-ul ar putea avea mână liberă la amenzi de la 1 iulie" pe Ziare.com

Noi complicații în sistemul RO e-Transport: ”Stați să vedeți când încep amenzile și procesele”

Autoritatea Națională de Administrare Fiscală a anunțat că vrea extinderea listei de bunuri cu risc fiscal ridicat monitorizate prin sistemul RO e-Transport și a publicat miercuri, 17...