Principalele prevederi ale acordului Romaniei cu FMI

Fondul Monetar International (FMI) a convenit cu autoritatile romane asupra unui acord stand-by, de 12,95 miliarde euro, si a impus anumite conditii legate de deficitul bugetar, inflatie, monitorizarea companiilor de stat, politica monetara si supravegherea sistemului financiar.

Autoritatile au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentantii FMI in privinta unui acord stand-by pe doi ani cu institutia financiara pentru 12,95 miliarde euro, si asupra unui pachet total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD in valoare de 19,95 miliarde euro.

Principalele prevederi ale acordului cu FMI, prezentate de MEDIAFAX la inceputul lunii aprilie:

- Fixarea unor criterii de performanta trimestriale pentru deficitul bugetar, stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde lei. Tintele de deficit bugetar pentru jumatatea anului si primele noua luni convenite initial au fost modificate usor, de la nivelul de 12,13 miliarde lei la 14,5 miliarde lei si, respectiv, de la 17,63 miliarde lei la 18,6 miliarde lei.

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a precizat, joi, ca tintele de deficit au fost singurele clauze modificate in acordul cu FMI.

- Ministerul Finantelor va furniza lunar date pentru evaluarea situatiei bugetare, inclusiv finantarile nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, platile in avans din fondurile europene, solicitarile Guvernului de fonduri europene, obligatiile catre Fondul Proprietatea inca neachitate, modificarile soldului de titluri de stat, precum si a altor finantari.

- Furnizarea de catre Ministerul Finantelor si cel al Muncii, dar si de alte institutii, a tuturor datelor privind companiile publice aflate in monitorizare la inceputul acordului incheiat cu institutia internationala, precum si sanctiunile aplicate in cazul neindeplinirii tintelor stabilite.

- Fixarea unei tinte indicative pentru rata inflatiei, cu intervale de variatie de plus/minus un punct procentual, respectiv de 6,4% pentru iunie, 5,7% pentru septembrie, de 4,5% pentru 2009 si de 2,5% pentru 2010.

- In cazul in care inflatia anuala depaseste intervalele mentionate, BNR va discuta cu expertii FMI pentru evaluare. Daca preturile de consum variaza cu peste doua puncte procentuale fata de nivelul central, atunci autoritatile vor avea consultari cu Fondul privind masurile care trebuie adoptate, fara de care acordul nu poate continua.

- BNR trebuie sa determine necesarul de capital suplimentar pentru bancile comerciale, pe baza testelor de stres, astfel incat sa se asigure ca rata de solvabilitate a fiecarei institutii va fi mentinuta peste 10%, nivel cu doua puncte procentuale peste limita minima legala in vigoare, de 8%.

- Testele de stres vor fi aplicate tuturor bancilor care au o cota de piata pe active de peste 1%, precum si institutiilor de credit mai mici, selectate pe baza calitatii si vulnerabilitatii portofoliilor de credit, evolutia imprumuturilor neperformante in ultimul an si rata actuala a solvabilitatii.

- Banca centrala va lua in calcul pentru testele de stres doua scenarii, respectiv cadrul macroeconomic avut in vedere in acordul cu FMI, dar si o varianta mult mai pesimista in ceea ce priveste cresterea economica si cursul de schimb, si cele mai recente date disponibile cu privire la situatiile financiare ale bancilor si companiilor, pentru a prognoza evolutia bilanturilor bancilor in cele doua scenarii. BNR va utiliza propriul model macroeconomic pentru determinarea evolutiei celorlalti indicatori macroeconomici principali.

- Analiza rezultatelor testelor de stres si evaluarea nevoilor de capital vor fi realizate in consultare cu expertii FMI.

- Rezervele internationale nete ale BNR pot sa scada in acest an cu maxim 9 miliarde de euro, fata de nivelul de 25,53 miliarde euro calculat pentru finele lui 2008, respectiv cu cel mult 7,6 miliarde euro pana la jumatatea anului si cu 8,72 miliarde euro pana in luna septembrie. Pentru 2010, limita maxima acceptata pentru scaderea rezervelor este de 500 milioane de euro.

Rezervele internationale nete ale BNR sunt definite in euro ca diferenta intre activele externe brute si pasivele externe brute. Activele externe brute includ Drepturile Speciale de Tragere detinute de banca centrala, rezervele la FMI, numerarul, titlurile si depozitele in valute convertibile din strainatate. Pe de alta parte, pasivele externe brute sunt reprezentate de toate datoriile rezidentilor si nerezidentilor si creditele in derulare de la Fond.

Tintele pentru rezervele internationale nete vor fi ajustate in functie de evolutia platilor convenite prin program pentru finantarea deficitului bugetar de la Comisia Europeana si Banca Mondiala.

- BNR va avea dreptul sa stabileasca, fara sa mai astepte decizia instantelor judecatoresti privind insolventa, cand o institutie de credit nu mai poate rambursa un depozit si plata acestuia intra in competenta Fondului de Garantare, dupa modificarea legislatiei.

- Reducerea termenului de incepere a rambursarii sumelor din depozite de la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii la 9 luni, potrivit reglementarilor actuale, la 21 de zile de la decizia BNR privind imposibilitatea returnarii banilor de catre institutia de credit.

- Implicarea mai mare a BNR in initierea procedurilor de insolventa si lichidare, chiar voluntara, la banci.

- Modificarea legislatiei astfel incat administratorul special sa primeasca puteri sporite in cazul institutiilor care intra in stare de insolventa, respectiv pentru a putea implementa promt o serie larga de masuri de restructurare, inclusiv cumparari si preluari, vanzari de active, transfer de depozite, "bridge banks" (banci organizate temporar pentru administrarea portofoliului de depozite si credite ale unei institutii in situatie de insolventa) si de reducere a capitalului pentru acoperirea pierderilor. Masurile din timpul administrarii speciale vor avea o mai mare putere legala si nu vor putea fi suspendate sau modificate pe baza altor prevederi legale.

- Legislatia va specifica in mod clar momentul numirii obligatorii si timpurii a unui administrator special.

- Schimbarea legislatiei pentru a se asigura ca depozitele in limita sumei garantate vor avea un rang special de prioritate in cazul insolventei, iar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare se va putea subroga acestor drepturi.

Scrisoarea de intentie pentru incheierea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International a fost semnata de ministrul Finantelor si guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, aceeasi procedura fiind derulata si pentru imprumutul de la Comisia Europeana. Scrisoarea avizata de Executiv va fi transmisa din nou FMI, in cursul zilei de joi, pentru a fi discutata in 4 mai in sedinta board-ului FMI.

Aceleasi proceduri sunt si in privinta celor 5 miliarde de la Comisia Europeana, respectiv autoritatile romane urmeaza sa primeasca din partea Comisiei o scrisoare de intentie, ministrul Finantelor fiind abilitat sa semneze dupa ce, in prealabil, va prezenta premierului si vicepremierului continutul scrisorii de intentie.

Dupa avizul final al FMI si CE, prevazut pentru inceputul lunii mai, scrisoarea aferenta acordului de imprumut va fi retrimisa autoritatilor romane si va fi inaintata Parlamentului, cel mai probabil sub forma unui proiect de lege.

Prima transa a finantarii, de cinci miliarde euro, va fi disponibila imediat dupa aprobarea de catre Consiliul Executiv al FMI.