Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Editorial Peter Barta: Afacerile din domeniul cultural sunt profitabile si au potential

Editorial Peter Barta: Afacerile din domeniul cultural sunt profitabile si au potential


Recent a avut loc la Bucuresti primul Forum National al Industriilor Culturale si Creative, al carui scop a fost sa aduca in discutie subiectul industriilor culturale si creative (ICC). Ce inseamna acestea? Pe scurt, reprezinta locul de intalnire al creativitatii, culturii, tehnologiei si antreprenoriatului - case de productie, galerii de arta, companii de arhitectura, productie software, etc. Definitia nu este statica, ci depinde de fiecare stat in parte, si acopera, in principiu, orice este legat de creativitate.

De ce sunt relevante intr-o discutie despre finantare? Din cauza beneficiilor pe care acestea le au in economie fara a fi stimulate sau recunoscute in dialogul public. Conform datelor disponibile din anul 2009 (acestea fiind cele mai recente la nivel national), contributia la PIB a industriilor culturale si creative (ICC) depaseste 5%, aproape dublu fata de aportul agriculturii. Cu toate acestea, in Romania continua sa existe un handicap in identificarea si sustinerea acestora.

Cultura bate filmul

Asadar, pe langa faptul ca nu exista o strategie pentru dezvoltarea ICC-urilor, cu toate ca figureaza in Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014-2020 aflata in dezbatere publica, ICC-urile sunt insuficient sustinute financiar. Principalele surse de finantare de care acestea dispun vin de la fondurile publice, la nivel national si, cu amploare crescanda, judetean.

La nivel national, entitati precum Centrul National al Cinematografiei (CNC) - care a sprijinit productii romanesti mediatizate, cum ar fi Dupa Dealuri (2012, Cristian Mungiu), Pozitia Copilului (2013, Calin Netzer) sau Cainele Japonez (2013, Tudor Jurgiu) - sau Administratia Fondului Cultural National (AFCN) sustin financiar initiativele culturale sau creative prin finantari nerambursabile (AFCN este subordonata Ministerului Culturii) - pagina web AFCN dispune de unelte de informare cu privire la conditii si la legile nationale si europene in vigoare referitoare la acest tip de finantare.

Procesul, insa, este complicat din cauza legii finantelor publice, dupa cum ne-a informat Andreea Grecu, manager cultural si doctor in economie, in cadrul conferintei de deschidere a Forumului. Intervine, de asemenea, lipsa structurii organizatorice pe scheletul careia sa poata fi sustinuta dezvoltarea acestor producatoare de capital intangibil, care nu prea gasesc sprijin din partea bancilor.

Europenii vor sa ne ajute, dar noi vrem?

Sperante par a veni din spatiul european. Recent, s-a anuntat lansarea granturilor SEE si norvegiene, ce vor permite Romaniei sa acceseze finantare nerambursabila in valoare de 306 de milioane de euro. Cultura si cercetarea reprezinta domenii care pot accesa aceste fonduri.

De asemenea, de anul viitor intra in vigoare Programul Europa Creativa (2014-2020). Forma noua a acesteia, care contopeste alte trei programe din runda trecuta, are un buget propus de 1.8 miliarde de euro. Pentru accesarea finantarii transnationale, insa, este nevoie de sprijin national.

Amploarea manifestarilor creative din ultimii ani, alaturi de aducerea in prim-plan a filmului romanesc, dar si de realizarile in domeniul software - un exemplu ar fi Cluj IT, cel mai mare cluster creativ din Romania, care angreneaza 28 de companii din domeniul software, 3.500 de angajati, cu un profit de peste de 100 milioane de euro din export - reprezinta o zona care ar putea aduce beneficii semnificative antreprenorului roman.

Progresiv, se deschid si sursele de finantare pentru ICC-uri, iar in alte tari europene se gandesc noi moduri de a stimula cresterea acestora.

Ceva bani exista si chiar daca unele proiecte se materializeaza, impactul continua sa fie marunt.

Alta problema, care afecteaza interesul investitorilor, este cererea publicului din tara. Rezultatul? Conform doamnei Andreea Paul (Vass), prim-vicepresedinte PDL, veniturile pentru filmul romanesc vin, in principal, din afara, acestea vanzand foarte putin in Romania. Cererea externa pentru produse creative autohtone nu se reduce numai la film. Exporturile de servicii romanesti de arhitectura si de audiovizual au crescut de 2 respectiv 4 ori in timpul crizei.

Sectorul cultural si creativ reprezinta un domeniu cu potential ridicat de valoare adaugata, care se mentine in perioade de recesiune. Nu numai atat, dar contribuie la educarea si informarea publicului, un alt domeniu unde Romania sufera. Oare cat se va schimba acest sector in urmatorul ciclu economic?

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 6122 ori