Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana

Diferenta dintre Traian Basescu si Mircea Geoana

Cei mai importanti oameni din stat, presedintele Romaniei si presedintele Senatului, au pareri diferite in ceea ce priveste viitorul economiei romanesti.

La sfarsitul saptamanii trecute, cu ocazia intalnirii Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), am avut ocazia sa ascultam doua puncte de vedere cu o puternica incarcatura economica: acela al presedintelui Romaniei, Traian Basescu, si cel al lui Mircea Geoana, presedintele Senatului.

Cele doua puncte de vedere au avut, in esenta, abordari total diferite. Presedintele Basescu a pledat pentru austeritate. El a spus ca, daca ar fi finantate toate cererile avansate de reprezentantii ministerelor, bugetul de stat ar ajunge la un deficit enorm de 9% din produsul intern brut (PIB). Aceasta cifra a fost aproape confirmata de prognoza Comisiei Europene, recent publicata, care estimeaza un deficit bugetar de 7,5% din PIB. Evident, ambele cifre ale deficitului sunt inimaginabile, chiar si intr-un mediu economic european tot mai lejer in aplicarea standardelor impuse de Tratatul de la Maastricht (o economie din zona euro poate avea un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB).

Traian Basescu a mers pana acolo incat a afirmat ca isi asuma, ca presedinte, toate masurile nepopulare pe care le va lua guvernul Boc. Mai mult sau mai putin voalat, Basescu a pledat pentru toate ingredientele unei politici de austeritate: reducerea cheltuielilor bugetare, o regandire a politicii de cresteri salariale si, nu in ultimul rand, politici de incurajare a consumului de produse fabricate in Romania. Discursul presedintelui Basescu, corect din punct de vedere economic, a fost conceput, parca, impreuna cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, un sustinator fidel al programelor de austeritate.

In replica, Mircea Geoana a venit cu o surpriza. Discursul presedintelui Senatului a apasat pe cealalta pedala a conceptelor economice. Mircea Geoana a pledat pentru o relaxare economica (dand exemplul economiei americane si a altor catorva economii europene), pentru investitii bugetare care sa sustina cresterea economica si, de asemenea, a cerut marirea cheltuielilor sociale pentru a limita efectele crizei economice asupra persoanelor defavorizate, primele expuse loviturilor acestui fenomen.

Asadar, Basescu vrea austeritate, Geoana doreste relaxarea politicilor macroeconomice care sa incurajeze cresterea economica. In mod evident, este vorba despre doua viziuni complet diferite. Toate acesrea nu sunt insa numai doua opinii ale celor doi politicieni romani aflati in fruntea tarii, ci putem vorbi chiar despre doi vectori de opinii care se dezbat la cel mai inalt nivel in multe tari ale lumii.

In Romania, insa, este mai mult decat atat. Diferentele de opinii intre Traian Basescu si Mircea Geoana exced disputele teoretice. Ele pot avea o mare incarcatura practica. De ce? Pentru ca Traian Basescu si Mircea Geoana sunt, alaturi de Emil Boc, oamenii cei mai importanti din coalitia aflata la guvernare. Din acest punct de vedere, diferentele de opinie sunt ingrijoratoare. Ele pot fi rezultatul unui dezacord major in functionarea coalitiei. Unii doresc austeritate, altii relaxare economica. Unii hais, altii cea.


Viziunile diferite pot proveni si din interese diferite. Impartirea portofoliilor este, intr-un fel, contradictorie. PD-L conduce ministerele care trebuie sa aduca bani la buget (Ministerul Finantelor si chiar Ministerul Economiei), in vreme ce PSD are in gestiune ministere consumatoare de fonduri (Educatia Munca si Sanatatea).

Viziunile diferite pot dinamita functionarea guvernului. PSD va dori cheltuieli mai mari sub stindardul promovarii cresterii economice si a protectiei sociale. In schimb, PD-L, prin premier si ministrul finantelor, va incuraja austeritatea. Culmea este ca ambele viziuni isi pot gasi sustinatori de buna credinta. Pentru austeritate pledeaza de la specialistii din banca centrala pana la analistii independenti. In acelasi timp, politica de incurajare a investitiilor si, deci, a deficitelor mari are exponenti importanti atat in practica mondiala (Federal Reserve a redus la zero dobanda de politica monetara, iar Banca Centrala Europeana are si ea ca tendinta scaderea dobanzii), cat si in teorie (exista opinii care pledeaza pentru aplicarea unor masuri anticiclice si nu prociclice.


Adica, intr-un moment in care economia este blocata in ceea ce priveste piata creditului, si sunt semne clare care arata ca va urma o scadere a vanzarilor si comenzilor, este nevoie de masuri de incurajare a cresterii, si nu de restrictii). Ambele parti pot aduce argumente solide in favoarea aplicarii unor astfel de masuri. Evident, si intr-un caz si in celalalt, exista oportunitati si riscuri.

O politica de austeritate asigura o siguranta a functionarii economiei si are avantajul ca a fost incercata de toate guvernele si se bucura de sustinatori in Banca Nationala. Este, in acelasi timp, o politica de siguranta care nu poate decat sa amane pentru vremuri mai bune momentul cresterii economice, Reducerea deficitelor are insa dezavantajul ca poate crea o serie de tensiuni sociale.

Invers, politica deficitelor mari si a masurilor de incurajare a economiei si cresterii economice poate da rezultate pe termen scurt. Ea poate aduce cifre de crestere, investitori si poate pastra apetitul pentru consum al populatiei si salva vanzarile companiei. Dezavantajul in acest caz este ca deficitele pot creste pana la niveluri care pot duce economia intr-o situatie periculoasa in ceea ce priveste finantarea lor sau capacitatea de plata a datoriei publice sau private externe. In aceasta ecuatie cu doua necunoscute intra si o eventuala relatie a Romaniei cu Fondul Monetar International, situatie care va atrage o serie de restrictii in ceea ce priveste indicatorii macroeconomici.   

Primul test al functionarii economiei romanesti, dupa o reteta sau alta, este chiar alcatuirea bugetului de stat. Vom avea alocari mai mari pentru salarii sau pentru investitii? Vor creste cheltuielile sociale sau se va incerca limitarea deficitului bugetar? Acestea sunt intrebarile. Asteptam raspunsuri.



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3090 ori
Citeste mai multe desprebasescu criza economie geoana