Cinci centre comerciale detin 40% din piata

Un numar de cinci centre comerciale dintr-un total de 40 de astfel de proprietati genereaza aproape 40% din cifra de afaceri totala, dar au impreuna doar 21% din suprafata inchiriabila la nivel national, potrivit unui studiu.

In acelasi timp, 35% din veniturile totale sunt obtinute de urmatoarele 15 centre comerciale, acestea cumuland 35% din suprafata inchiriabila, iar celelalte 25 de proprietati, cu 44% din suprafata, genereaza 27% din venituri.

"Este interesant de notat ca unele centre comerciale au cifre de afaceri relativ scazute, chiar daca au venituri pe metru patrat mari. Acest fenomen poate fi explicat printr-o varientate de motive, precum mixul de chiriasi sau venituri din surse secundare. Pe de alta parte, sunt cateva centre comerciale bine plasate care au venituri relativ mici pe metru patrat, dar cifra de afaceri totala este mare", se mentioneaza in raportul lansat marti intr-o conferinta de presa.

In Romania, la finele anului 2011 stocul de centre comerciale, respectiv mall-uri, parcuri de retail, dar si magazine vechi modernizate se ridica la peste 3 milioane de metri patrati, potrivit datelor prezentate in studiu.

Topul celor 40 de centre comerciale in termeni de cifra de afaceri este reprezentat in mare parte de proiecte de dimensiuni mici si medii, cu un numar limitat de performeri de top care obtin venituri ridicate.

Cele mai multe centre comerciale moderne sunt situate in Bucuresti si alte mari orase, care au o rata ridicata de penetrare a retailului modern si venituri peste medie. Astfel, zona de Sud, in care este inclus si Bucurestiul, concentreaza 53% din suprafata totala de centre comerciale, din care 92% in Capitala, pe locul doi plasandu-se zona de nord-est cu 14%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din suprafata, la fel si zona de sud-est, in timp ce centrul are doar 6% din suprafata, iar sud-vestul 4%.

Centrele comerciale sunt mai mari in Capitala

In functie de numarul metrilor patrati inchiriabili, centrele de mici dimensiuni sunt mai numeroase in tara, cele mari si foarte mari fiind localizate in principal in Bucuresti.

Centrele mai putin sofisticate, cum ar fi cele de cartier, reprezinta aproximativ 50% din totalul centrelor comerciale moderne. In plus, centrele regionale si cele supra-regionale se regasesc in orasele principale si in Bucuresti. Recent, s-a inregistrat o crestere in numarul "mega-centrelor", acelea care folosesc ancore comerciale puternice ca principala atractie.

"La nivel regional, judetele cu un PIB pe locuitor mare au si cei mai multi metri patrati de spatii de retail pe locuitor. Bucurestiul se afla pe primul loc in ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor (peste 15.000 euro) si de asemenea dupa suprafata inchiriabila (560 metri patrati pe locuitor). Cu adevarat remarcabila este Timisoara, al doilea cel mai bogat oras din Romania, care are 60% din PIB-ul pe cap de locuitor al Bucurestiului, dar doar 22% din suprafata totala a centrelor comerciale", se mentioneaza in studiu.

Arad are cea mai mare suprafata inchiriabila pe cap de locuitor din toate judetele, la polul opus, cu un numar redus sau chiar fara niciun centru comercial construit plasandu-se Calarasi, Dambovita, Harghita si Salaj.

"Mai este loc pe piata pentru alte centre comerciale. Daca analizam numarul de centre comerciale din Bucuresti in comparatie cu alte orase mari din Regiune, vom vedea ca acesta este departe de media acestora. In Bucuresti, cred ca mai este loc de 1-2 mall-uri si de asemenea, mai este loc si pentru parcuri de retail. Sunt de asemenea, orase secundare care ar putea absorbi proiecte noi. Situatia in tara trebuie analizata oras cu oras, pentru ca de exemplu Iasi este saturat, dar in Timisoara mai este loc", a spus Ingo Nissen, directorul pentru Romania al dezvoltatorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra.

In opinia sa, in prezent sunt foarte multe proiecte in asteptare, care multe dintre ele vor fi reluate o data cu revenirea pietei.

Intensificarea competitiei pe piata romaneasca a centrelor comerciale va duce la o nevoie sporita de competente manageriale si abordari comerciale sofisticate, ceea ce va impune jucatorilor de pe piata sa utilizeze factorii de succes in crearea unei afaceri durabile, considera autorii studiului.

Centrele comerciale nu sunt o reteta sigura de succes

"Recesiunea si stoparea finantarilor care a urmat acesteia au blocat multe proiecte imobiliare, dar sunt semne ca piata incepe sa se dezghete. Cu toate acestea, dezvoltatorii trebuie sa tina cont de faptul ca succesul financiar al noilor proiecte nu trebuie privit ca fiind garantat. Exista anumiti factori de succes care trebuie luati in considerare precum managementul profesionist, mixul de chiriasi si posibilitatile de distractie, pe langa factorii traditionali precum amplasamentul si usurinta accesului", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, PwC Romania.

Autorii studiului apreciza ca pana acum competitia pe piata centrelor comerciale a fost foarte scazuta, iar acest lucru a asigurat succesul financiar in majoritatea cazurilor, in ciuda atentiei relativ scazute acordate unor factori de succes relevanti, precum localizare, accesibilitate, mixul de chiriasi, zona de food si relaxare, abilitatile si experienta managementului sau activitatile de marketing. De asemenea, planurile agresive de expansiune ale retailerilor s-au transpus intr-o cerere sporita pentru spatii comerciale, ceea ce alimentat o expansiune rapida a suprafetei totale inchiriabile.

"Este de asteptat ca anumiti factori cheie precum amplasamentul, accesibilitatea si posibilitatile de relaxare sa reprezinte in continuare vectori importanti de crestere, dar competitia sporita si schimbarile la nivelul cererii vor intari probabil rolul managementului profesionist, al activitatilor de marketing si al mixului de chiriasi, factori cruciali pentru atragerea clientilor si diferentierea intre centrele comerciale. Acest lucru este in mod deosebit important pentru Bucuresti si alte cateva mari orase", mentioneaza sursa citata.

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile, prin introducerea unei caracteristici îmbunătățite de „partajare audio”....