Unele constructii bursiere au scazut cu 96-99 %

Era o vreme cand, tu investitorul roman, daca alegeai orice sector economic listat la Bursa de Valori din Bucuresti puteai sa-ti realizezi un portofoliu demn de un castigator, in functie de performantele solide de crestere ale emitentilor de profil. Asa cum se spune, in termeni bursieri, economia si bursa autohtona erau pe val. Ei bine un an de varf al acestui val a fost 2007 cand s-a evidentiat cresterea PIB din Romania cu 6% la un nivel absolut de 122 mld. euro, in care sectorul de constructii a avut cea mai mare crestere anuala de 33,6%.

Sectorul productiv al economiei romanesti, a carei crestere medie de 30% a contribuit in ultimii 3 ani (2006-2008) cel mai mult la acest ritm de dezvoltare economica a fost cel de constructii, in special cel imobiliar si rezidential participand in medie cu peste 6% la formarea PIB. El a fost si in anul 2008 al doilea mare contribuabil la formarea PIB dupa sectorul de servicii (ex. 32,4% la Q1 cu rata PIB de 8,8%;  33,9% la Q2 cu PIB de 9,3% si cu 28,6% la Q3 cand PIB a crescut cu 9,1%).

Marii dezvoltatori imobiliari, atat autohtoni cat si straini, vedeau in Romania - in calitate de candidata cu drepturi depline, dar si ca tara nou intrata in UE - un potential de investitii de cca. 10 mld. euro pentru cel putin 3-5 ani, asa ca tot sistemul a sprijinit amplu acest fenomen deoarece toata lumea castiga, unii chiar enorm (de la 3-500 euro/mp real construit la 1500-2000 euro/mp brut incasat).

In plus, aceasta amploare a sectorului roman de constructii, a influentat si alte domenii, astfel incat multe societati comerciale si-au restructurat activitatile mai putin profitabile incercandu-si norocul in noul sector asa zis profitabil, unii cu mai mult succes, iar altii doar tatonand mici proiecte bazate doar pe speculatii privind cresterea pretului la terenurile achizitionate sau cele supraevaluate aflate in patrimoniu.

Pe acest fundament bancile aproape si-au dublat profiturile, proprietarii si agentiile imobiliare, si-au vazut conturile umflandu-se intr-un timp record, in special prin cresterea preturilor la terenuri si locuinte, iar asiguratorii vedeau in sfarsit profituri dupa multi ani de pierderi si tatonari.

Astfel piata financiara romaneasca se dezvolta in acelasi timp mai mult la nivel de retail odata cu aplicarea masurilor de relaxare a creditelor ipotecare ceea ce a favorizat cresterea rapida a numarului clientilor pe acest segment de la 15 - 20.000 la cca. 100.000 si asa un numar considerat subbancarizat pe piata imobiliara fata de adevaratul potential estimat initial, ceea ce a crescut gradul de indatorare.

In trim. I/2008 in Ungaria, gradul de indatorare era de 23% din PIB, in Cehia, de 17%, in Polonia, de 15%, iar in tarile Baltice a depasit deja 30%, cresterea creditarii datorandu-se expansiunii imprumutului ipotecar si imobiliar.

Expertii firmei americane Domenia Credit sustineau atunci ca piata din Romania ajunsese la 2,8% din PIB sau la 2,2 miliarde euro, din care 1,8% din PIB, sau 1,44 miliarde euro, il reprezenta segmentul rezidential.
Tot atunci potrivit studiilor TASC, vadul pietei creditului ipotecar trebuia sa se bazeze pe aproximativ trei milioane de gospodarii, iar in cativa ani Romania trebuia sa atinga media Noii Europe de 5,4% din PIB. Principalii jucatori ai pietei au ramas in cele din urma BCR (33% din piata), BRD (17%), Banca Transilvania (10%), Raiffeisen (8%) si Bancpost (7%), care pe parcurs nu si-au schimbat prea mult ordinea.

In timp ce criza subprime cuprinsese intreg teritoriul SUA (vezi istoria si colapsul bancii Bear Stern), in Romania, cu ajutorul unei publicitati agresive si de loc transparente, s-a reusit estomparea destul de facila a influentei acestor nori negrii ce tot soseau dinspre aceasta criza, asa ca la inceputul anului 2008, dar si in continuare, toata lumea dadea „asigurari” ca piata imobiliara si de constructii din Romania nu va fi afectata ci dimpotriva are potential de crestere inca cel putin 3 ani.    
 
Referitor la anul 2008, conform datelor macro trimestriale comunicate de INS am constatat pana la nivelul Q3 ca PIB-ul tarii noastre a crescut continuu (cu mici diferente) insa ritmul cresterii sectorului constructii a scazut drastic fata de trimestrul anterior cu cca. 5%.

Daca avem in vedere unele estimari ale guvernului actual privind agravarea deficitelor inregistrate in ultimul trimestru al anului 2008 „realizate” de fostul guvern Tariceanu, atunci ne putem lesne da seama ca, in conditiile diminuarii cresterii PIB la Q4, la care adaugam si sezonalitatea reducerii activitatii in constructii din aceasta perioada, vom avea o diminuare si mai mare a ritmului cresterii sectorului constructii fata de Q3.

Citand spusele Presedintelui Uniunii Nationale a Patronatului Roman - Petre Milut vom constata ca circa 10% din forta de munca din constructii va trece in somaj tehnic, dand la o parte concedierile. Totodata firmele producatoare din domeniul constructiilor au inregistrat deja o scadere a productiei de 10%, iar pentru 2009 se estimeaza ca piata constructiilor sa scada ca volum cu 10-15%, in cel mai fericit caz.

Daca vom urmari evolutia acestui sector prin prisma comportamentului pretului actiunilor emitentilor specifici listati la BVB, o vom regasi mai mult pe piata Rasdaq - o piata care a crescut cel mai mult in prima parte a anului 2007, la care o contributie la fel de importanta i-a revenit sectorului bursier vizat de noi.  

Desigur ca din lista destul de numeroasa a acestor emitenti putem alege mai multe variante, dupa anumite criterii, insa eu am ales la intamplare doua societati de profil, poate nu chiar cele mai reprezentative, dar care cu atat mai mult clarifica intr-o oarecare masura situatia de facto si de perspectiva a acestui domeniu (cel putin in acest an) : S.C. Ceramica S.A. Iasi (simbol CERE - capitalizare 91,4 mil. lei pentru 0,8 pret inchidere - cu 60% peste valoarea nominala de 0,5 lei) si S.C. Imotrust Arad S.A. (simbol ARCV - capitalizare 11.457 lei pentru 0,0371 lei pret inchidere cu 63% sub valoarea nominala de 0,1 lei). 

Astfel, statistic si istoric vom putea constata ca, in perioada 2006 – 2008, dupa o bucurie imensa determinata de urcarea la cer a pretului de 59 ori (CERE), respectiv de 95 ori (ARCV) ne vom consterna si chiar supara cumplit privind deprecierea pretului acestor doua actiuni fata de maximul din anul 2007, care a fost de 96% pentru CERE si respectiv de 99 %  pentru ARCV la preturi neajustate. Ca vrem sau ca nu vrem va trebui sa acceptam totusi ca aceste date vor ramane pur istorice.

Calculele au rezultat din minimul anului 2006 / maximul anului 2007 / pretul de inchidere din 02 februarie 2009 (ex. ARCV: 0,0391 lei din 12 septembrie 2006 / 3,7700 lei din 08 octombrie 2007 / 0,0371 lei din 2 februarie 2009 si CERE : 0,3333 lei din 12 iunie 2006 / 20,0 lei din 9 octombrie 2007 / 0,8 lei din 2 februarie 2009).   

Concluzii :
Asa cum, in ultimii ani, dezvoltatorii imobiliari din Romania au fortat la maximum obtinerea unor profituri, as spune rusinoase (chiar strigatoare la CER), tot asa speculatorii BVB, dar mai ales actionarii majoritari ai emitentilor in cauza, au manevrat pretul propriilor actiuni dincolo de limitele CER-ului umfland profitabilitatea la nivel secular (vezi 59 ori, respectiv 95 ori).

In acelasi timp, tot ei vor trebui sa accepte ajustarea tuturor preturilor din piata la valoarea reala, in functie de mersul real al acestui sector, care este inclus intr-o economie unde investitiile vor avea alte prioritati, iar cererea pentru credite ipotecare a intrat intr-o zona mai putin atractiva. Nu trebuie sa neglijam si datoriile clientilor, care deocamdata s-au dublat. Oricum, sectorul de constructii civile, mult neglijat de autoritatile romane in anii anteriori, are acum conditii bune pentru o revitalizare, daca fondurile ce vor fi alocate vor fi bine gestionate. Dar, in conditiile unui guvern mai putin credibil, temerile din piata inca se pastreaza la niveluri destul de semnificative.  

Fidelis intra la tranzacționare – TradeVille

Made In Romania Bursa de Valori București lansează o noua ediție a programului Made in Romania, dedicat companiilor antreprenoriale. In acest an, programul își propune sa identifice 15...

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...