Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Romania isi cauta capitala europeana prin dispute politice intre putere si opozitie

Romania isi cauta capitala europeana prin dispute politice intre putere si opozitie


Anul 2021 va aduce din nou Romaniei un loc central pe harta turistica a Europei, cand un alt oras, dupa Sibiu in 2007, va primi titlul de capitala Culturala Europeana. De data aceasta, candideaza Iasi, Timisoara, Craiova, Cluj-Napoca, Arad si Sfantu Gheorghe, insa cateva dintre aceste orase s-au detasat deja, pe fondul sprijinului politic de care beneficiaza.

Clujenii sunt foarte determinati sa obtina titlul de capitala europeana pentru orasul lor, racoland in echipa de proiect si pe cei care au adus faima orasului Sibiu, in anul 2007. La nivel local s-a incheiat un protocol de sustinere intre toate partidele politice, iar mediul de afaceri a oferit sponsorizari de zeci de mii de euro celor care lupta pentru acest deziderat.

Rodul muncii lor se cunoaste deja, avand in vedere ca orasul Cluj-Napoca a obtinut, recent, o victorie mai mica, si anume statutul de Capitala Europeana a Tineretului in 2015. Acest titlu este relativ nou, a fost introdus in anul 2009 si primul oras care a beneficiat de el a fost Rotterdam (Olanda), urmat de Torino (Italia) in 2010, Anvers (Belgia) in 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) in 2013 si Salonic in 2014. In competitia pentru castigarea statutului in 2015, Cluj-Napoca a intrat in finala cu Vilnius din Lituania, Varna din Bulgaria, Ivanovo din Rusia.

"Suntem primul oras din Romania care a castigat acest statut, pentru noi inseamna o recunoastere a dimensiunii europene a orasului si reprezinta pasaportul pentru 2021 pentru statutul de Capitala Culturala Europeana, o reconfirmare a faptului ca avem ce arata Europei, avem valori europene si putem oferi modele de bune practici recunoscute in UE", a declarat la finalul anului trecut, primarul orasului, Emil Boc.

Clujenii nu se bucura de sustinerea premierului

In acest context, declaratiile recente ale premierului Romaniei au agitat apele in boemul oras ardelean.

Intrebat daca sustine candidatura Craiovei la CCE, Victor Ponta a raspuns: "Eu, Victor Ponta, deputat de Gorj, da", a raspuns acesta. Am discutat cu doamna primar Vasilescu si cred ca proiectul Craiova CCE trebuie sa fie un proiect mai amplu, pentru toata Oltenia, pentru ca cei care vor veni la Craiova trebuie sa se bucure de ceea ce poate oferi Craiova", a adaugat Ponta.

Riposta clujenilor nu a intarziat sa apara: "Ei nu inteleg cat rau le fac oraselor de la nivelul functiei administrative din care declara ca le sustin si chiar fac asta. Noi nu avem ce sa facem decat sa ne vedem in continuare de planul pe care ni l-am asumat. Experienta altor orase candidate demonstreaza ca sprijinul politic declarat nu e benefic pentru orasul care il primeste. Nu vad cum ar putea Ponta sa ne influenteze pe noi, pentru ca noi stim ca ne putem baza oricand pe clujeni, ei sunt cei care ne-au inteles. Eu ma bucur ca nu suntem jurizati de Bucuresti si pot spune ca nu nu am nicio frica de ceea ce a declarat Ponta pe scena Ateneului. Aceste momente ne unesc si mai mult in demersul nostru", a declarat pentru Ziarul de Cluj, Florin Morosanu, directorul Asociatiei Cluj-Napoca - Capitala Culturala Europeana.

Ministrul Culturii tine cu Timisoara

De altfel, nu este prima lovitura pe care o primeste Cluj-Napoca in demersul sau pentru obtinerea titlului. In urma cu cateva luni, ministrul Culturii, Daniel Barbu isi exprima sustinerea pentru orasul Timisoara: "Obiectivul pentru mine, personal, ca si pentru prietenii mei din Timisoara, fie ca ii servesc pe timisoreni la primarie, fie la Bucuresti in Parlament, interesul nostru este de a promova o cascada de proiecte in urmatorii ani pentru a face de nerefuzat candidatura orasului la statutul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021. Sigur, puteti banui ca lobby-ul conteaza foarte mult, dar elementul, piatra de temelie, dosarul de candidatura trebuie sa arate nu numai ca orasul e splendid ca sit, ci si ca este unic in Europa", a declarat in primavara, Daniel Barbu, adaugand ca orasul Cluj-Napoca nu are nici sprijinul politic, nici sprijinul economic, de care s-a bucurat Sibiul.

Bineinteles, opozitia clujeana acuza interese politice: "Clujul si Transilvania sunt cenusaresele acestei guvernari care a abandonat total zona noastra. Noi, ca si clujeni, nu putem decat sa ne vedem de treaba, sa ducem la indeplinire sarcinile proiectului de candidatura la titlul de CCE. Nu am nici o indoiala ca juriul nu intra in jocurile marunte ale politicienilor si am convingerea ca orasul nostru are atuu-uri importante in aceasta competitie", a spus senatorul PDL, Alin Tise.

Capitala Culturala Europeana, un statut de sute de milioane

Sibiu a fost primul oras romanesc care a dobandit statutul de Capitala Culturala Europeana si reprezinta exemplul de succes pe care doresc sa il urmeze si actualele orase candidate.

"A fost nevoie de investitii importante, atat in infrastructura culturala, cat si in infrastructura urbana. Aceste investitii s-au materializat, in final, in castiguri importante la nivelul comunitatii, deoarece, datorita cresterii foarte mari a numarului de turisti, a crescut profitabilitatea economica pe plan local, multe firme inregistrand salturi economice substantiale", se arata intr-un raport de bilant al programului "Sibiu 2007 - Capitala Culturala Europeana".

Potrivit statisticilor Primariei Sibiu, numarul turistilor, pana la inceputul lui decembrie 2007, a atins cifra de 700.000, un numar dublu fata de 2006 si triplu fata de 2005. Din numarul total, un procent de 40% a fost reprezentat de turisti straini.

Datorita cresterii numarului de turisti s-au construit noi unitati de cazare, numarul locurilor de cazare dublandu-se, iar calitatea serviciilor a crescut si ea considerabil. La inceputul lui 2008 in Sibiu existau peste 72 de unitati de cazare cu servicii de doua, trei, patru si chiar cinci stele.

Valoarea finantarilor alocate pentru proiectele culturale din anul 2007 a fost de aproximativ 13,4 milioane de euro, suportate de Primaria Sibiu, Consiliul Judetean Sibiu, Asociatia Sibiu 2007 - Capitala Culturala Europeana, Ministerul Culturii si Comisia Europeana, in baza finantarii acordate oraselor ce au dobandit acest titlu.

Nu doar proiectele culturale au absorbit sume de bani substantiale, ci investitii au fost facute si in infrastructura urbanistica, costurile ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

Aceste cifre, insa, nu spun nimic, daca nu le raportam la bugetul local general. In cazul Sibiului se pare ca acest buget a crescut semnificativ, de la 21 milioane de euro in 2002 si 27 de milioane de euro in 2003, la 78,5 milioane de euro in 2006, iar in 2007, la 90 de milioane de euro.

In plus, la sfarsitul anului 2007, Centrul de Cercetari Culturale a realizat un sondaj avand ca scop evaluarea evenimentelor din cadrul Programului Sibiu 2007 - CCE, precum si impactul pe care acest program l-a avut la nivelul Sibiului. Conform acestui studiu, companiile din domeniul turismului au raportat cresteri variate in ceea ce priveste profitabilitatea economica, prin comparatie cu 2006, dupa cum urmeaza: 13,7% pentru tour operatori, 10,9% pentru companiile de transport, 10,5% pentru hoteluri si moteluri.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1807 ori