Impozitarea multinaționalelor va descuraja creșterea economică a României: ”În ultimă instanță, nu firmele plătesc”

Marti, 29 August 2023, ora 21:30
699 citiri
Impozitarea multinaționalelor va descuraja creșterea economică a României: ”În ultimă instanță, nu firmele plătesc”
Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor se adaugă listei de măsuri fiscale luate de coaliție pentru plusarea capitalului la bugetul de stat menit să acopere deficitul bugetar. FOTO / Pexels

Președintele comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir, a anunțat săptămâna trecută pe Facebook, că, „după negocieri extrem de dure”, premierul Ciolacu a impus în coaliţie impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile multinaţionale care ”exportă practic tot profitul în paradisuri fiscale”.

Măsura la care Coaliția PSD-PNL a căzut de acord se referă la faptul că dacă impozitul de 16% pe profit reprezintă mai puțin de 1% din cifra de afaceri a unei companii, se va plăti un impozit 1% din totalul cifra de afaceri. Decizia coaliției a stârnit discuții legate de dezavantajarea firmelor care nu înregistrează profit, fie din cauza faptului că se află într-o situație financiară precară, fie pe fondul unei decizii asumate de a se concentra pe investiții sau extindere. Conf. Dr. Radu Nechita de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj a detaliat pentru Ziare.com faptul că și un impozit foarte mic poate să aibă un efect descurajant și să facă o companie să se retragă de pe piața românească, într-un moment în care avem o nevoie stringentă de investiții și capital productiv.

"După negocieri extrem de dure, premierul Ciolacu a impus în Coaliție impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru acele companii multinaționale care prin celebrul deja mecanism de optimizare fiscală exportau practic tot profitul în paradisuri fiscale. Dacă impozitul de 16% pe profit reprezintă mai puțin de 1% din cifra de afaceri, se plătește 1% pe cifra de afaceri. Corect, nu-i așa?", a relatat senatorul Daniel Zamfir.

„Faci profit aici, plătești impozit aici! După negocieri extrem de dure premierul Ciolacu a impus în Coaliție impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru acele companii multinaționale care prin celebrul deja mecanism de optimizare fiscală exportau practic tot profitul în paradisuri fiscale”, a argumentat acesta.

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor se adaugă listei de măsuri fiscale luate de coaliție pentru plusarea capitalului la bugetul de stat menit să acopere deficitul bugetar. Guvernul a țintit către reducerea deficitului la 4,4% din PIB de la 6,2% în 2022, dar Banca Națională a României a proiectat recent un deficit de 7,5%.

Cât de important este capitalul productiv pentru România și cum va fi afectat de impozitul de 1%

Conf. dr. Radu Nechita a explicat că, privind măsura impozitării multinaționalelor, nu ar trebui să analizăm ce categorie ar fi avantajată sau dezavantajată de măsurile de austeritate, ci impactul economic asupra țării: ”Noi suntem în situația în care avem un nivel de dezvoltare mai mic decât cel al altor țări. Un nivel de dezvoltare superior se face prin acumulare de capital – prin creșterea productivității muncii și a factorilor de producție. Dacă nu crește productivitatea, nivelul nostru de trai nu va crește. Acesta este elementul esențial – ca să fim mai bogați, trebuie să producem mai multă bogăție. Realitatea nu este opțională în această poveste.

Productivitatea se mărește prin acumularea de capital, prin investiții, prin capital fizic – strunguri, birouri sau calculatoare –, dar și prin capital uman, ce pot să facă oamenii. Capitalul este un factor mobil și este rar. Nu avem în România destul capital. Muncitorii români sunt plătiți mai puțin decât polonezii sau nemții nu neapărat pentru că ar fi mai puțin pregătiți sau pentru că ar fi batjocoriți de unii sau de alții, dar explicația principală este că avem acumulat mai puțin capital productiv decât țările mai dezvoltate”.

Creșterea capitalului se produce prin acumularea capitalului de către întreprinzători, încurajând antreprenoriatul productiv, ”lăsând în pace întreprinzătorii să se dezvolte”, permițând intrarea unor noi întreprinzători pe piață și nu ”hăituindu-i pe cei care există și descurajându-i pe cei cărora le-ar putea veni ideea de a fi întreprinzători” a declarat profesorul universitar.

Acesta a explicat faptul că Occidentul s-a dezvoltat prin acumularea de capital în decursul a vreo două secole, iar România ar putea să se folosească de o scurtătură prin acumularea de capital străin. ”România nu oferă peisaje mai frumoase decât în Elveția, autostrăzi mai bune decât Germania sau Franța, un mediu de afaceri mai puțin corupt și un sistem de justiție mai bun decât în Danemarca sau Suedia, un sistem de educație mai bun decât în Anglia sau America. Avantajul nostru competitiv ar putea fi doar impozitele mai mici, iar totodată, un avantaj indirect ar putea fi constituit de faptul că există puțin capital, făcându-l mai valoros, iar remunerația capitalului s-ar putea să fie mai mare la noi în țară”.

În asemenea condiții, capitalul din străinătate va veni în România, iar capitalul intern nu va pleca doar dacă e mai rentabil ca cele două categorii să fie aici și nu în altă parte.

Efectul domino al impozitării excesive pentru economie: Impozitele excesive asupra multinaționalelor vor sfârși prin a fi suportate de oamenii de rând

Investițiile se fac pentru profit. Orice impozit în plus reduce rentabilitatea, iar reducând rentabilitatea, te poți trezi că ai mărit impozitul, dar nu mai ai ce impozita, a explicat Radu Nechita.

Regula impozitării a 1% din cifra de afaceri dacă impozitul pe profit se încadrează sub marja de 1% nu ar fi permis ca Amazon să existe, a explicat economistul. Firma Amazon, unul dintre cei mai mari retaileri din lume, a fost timp de 19 ani neprofitabilă. Dacă timp de 19 ani, Amazon ar fi fost impozitați cu 1% din cifra de afaceri doar pentru că nu înregistrează profit, ar fi murit pe parcurs, fiindcă Amazon a trăit doar din aportul investitorilor timp de 19 ani care au pompat bani privați în firmă, iar disponibilitatea acestora de a se lăsa vămuiți într-o afacere riscantă nu exista, mai ales că sunt o mulțime de retaileri similari care au murit pe parcurs, a explicat Nechita.

”Și un impozit foarte mic poate să aibă un efect descurajant și să facă o companie să se retragă de pe piața românească. Ca fluturele care se așază pe greutatea halterofilului și o întoarce într-o parte sau în alta, analiza se face marginal în economie și un mic impozit poate să distrugă industrii întregi.”

Expertul a pus emfază pe faptul că, într-adevăr, multinaționalele pot muta profitul de aici în alte țări pentru că în străinătate firma-mamă are vizibilitate și își pot propune să mărească rentabilitate firmei cotate pe bursă și oferind un bonus unui manager de acolo pe rezultatele firmei-mamă, chiar dacă își încarcă cheltuielile în România și reduc artificial rentabilitatea firmei de aici doar ca să o sporească la fel de artificial pe cea de acolo. Dar această problemă nu se rezolvă prin fiscalitate. ”Firma va găsi metode de a ocoli acest lucru și te vei trezi că, în primul rând, vor veni firme mai puține la noi în țară, ceea ce va permite firmele care activează în țară să transfere asupra consumatorului, prin prețuri mai mari, eventualul impozit suplimentar.

Acest impozit va încurca unele multinaționale, va descuraja altele să vină în țară, iar în final, concurența va fi mai mică. În ultimă instanță, nu firmele plătesc, impozitele vor fi suportate tot de oameni.”

Exemplul unei multinaționale care ar dori să intre pe piața românească după impunerea noului impozit

Economistul ne-a invitat să ne imaginăm că lanțul de retail Walmart ar dori să vină în România. Efectele s-ar manifesta printr-o concurență mai mare pe piața bunurilor de consum, iar marjele ar fi mai reduse, firmele ar fi mai puțin profitabile fiindcă puterea lor de negociere s-ar transforma în prețuri mai mici pentru consumatori.

”Acesta este mecanismul prin care de orice inovație, în ultimă instanță, beneficiază și cei care nu au avut nicio contribuție prin prețurile mai mici decât ar fi fără acea inovație și concurență pe piață. Dacă la noi nu trece o zi fără să vorbim de impozite speciale, supra-impozitări și schimbări ale regulilor în timpul jocului, orice decizie a unei companii de a intra pe piața românească va fi amânată. Sunt multe decizii din partea actorilor economici care s-au amânat pentru că există această incertitudine juridică”, a explicat Nechita.

Rezultatul se manifestă printr-o concurență mai mică pe piața hipermarketurilor, în exemplul nostru, cu posibilitatea ca acele hipermarketuri care rămân pe piață să practice prețuri mai mari. Deci cumva să transfere asupra consumatorilor eventualul 1% impozitat pe cifra de afaceri, mărind per total prețurile astfel încât situația să fie mai puțin neplăcută pentru companiile prezente pe piață.

Guvernul va încasa banii de care are nevoie, oamenii vor blama multinaționalele fiindcă iar au crescut prețurile, dar în ultimă instanță aceștia trebuie să știe că ei vor plăti acel 1% într-un fel sau altul, a explicat profesorul universitar. Ori în salarii mai mici fiindcă firmele de pe piață nu vor mai licita atât de mult pentru oameni, ori în prețuri mai mari la achiziție sau în general prin faptul că vor fi mai puțini angajatori în România decât în scenariul în care am renunța la astfel de impozite.

Care ar fi alternativa la o astfel de politică fiscală

Politica fiscală este inseparabilă de politica cheltuielilor publice, a explicat Nechita. ”Ne gândim cum să mărim încasările cu încă un miliard, fără să explicăm ce am făcut cu cele câteva sute de miliarde pe care le-am cheltuit. Avem o problemă de cheltuieli publice, există o risipă uriașă, o proastă alocare a bugetelor deja existente, prea mulți angajați în structurile de stat.

Prețurile la care se fac orice drumuri și autostrăzi la noi sunt mai ridicate decât cele realizate în Croația, Muntenegru sau oriunde fiindcă se fură mai mult. Avem cele mai mari cheltuieli cu personalul în cadrul sectorului de stat. Deci statul se hrănește pe sine și își justifică existența prin faptul că întreține un aparat. Salariile în sectorul de stat sunt mai mari decât în sectorul privat, riscurile sunt mai mici la stat, iar până la urmă sectorul privat român există în niște condiții foarte vitrege și tot sectorul privat este victima celor mai aspre impozite.”

Problema este pusă greșit, a încheiat economistul: Nu trebuie să ne întrebăm de unde să luăm niște bani, ci cum să terminăm cu risipa.

Cine susține măsura impozitării multinaționalelor

Mai mulți oficiali din Guvern și-au exprimat sprijinul pentru așa-numita taxă pe lux. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a susținut că, în calitate de ”om de stânga”, susține măsura și că aceasta se justifică prin faptul că dacă România nu se va încadra în ținta de deficit, țara va plăti o amendă de 0,5% din PIB, afectând marile lucrări de infrastructură.

„De fiecare dată, ministrul Finanţelor, indiferent cine e el, vine şi spune: dacă avem această decizie, avem impact bugetar de atât, iar în coaliţie se va lua acea decizie. Nu ştiu să vă spun ultimele lucruri. Cert este că nu putem continua în acest mod, fiindcă nu vom respecta acea ţintă de deficit. Susţin total impozitarea multinaţionalelor pe cifra de afaceri, dar e părerea mea. Susţin impozitarea şi creşterea impozitului pe transferul profitului în afara ţării. Nu ştiu dacă nu trebuie calculat, dacă şi la noi n-ar fi bine să aplicăm ce au făcut italienii acum vreo două săptămâni, şi anume impozit pe profitul băncilor. Am spus că trebuie văzut. Sigur că o să iasă dl Isărescu şi o să ne spună că nu e bine, dar eu zic că trebuie să ne uităm mai atent”, a explicat Grindeanu.

La începutul lunii august, președintele PNL Nicolae Ciucă s-a raliat în favoarea deciziei la rândul său, declarând că „este onest ca toate companiile care fac profit în România, indiferent că sunt străine sau româneşti, să plătească taxe”.

Măsura se află în dezbatere încă din anul 2022, fiind propusă din partea PSD printr-o așa-numită taxă de solidaritate care lua forma unui impozit de 0,5% din cifra de afaceri a companiilor, la momentul respectiv. PNL și UDMR s-au opus măsurii atunci. Președintele PSD de la acel moment, Marcel Ciolacu, a susținut la rândul lui măsura.

...citeste mai departe despre "Impozitarea multinaționalelor va descuraja creșterea economică a României: ”În ultimă instanță, nu firmele plătesc”" pe Ziare.com

#impozit profit, #impozit multinationale, #impozit cifra afaceri, #Coalitie PSD PDL, #masuri fiscale guvern , #Stiri Taxe si impozite

Curs valutar

1 EUR = 4.9771 RON

-0.0001

1 USD = 4.6576 RON

0.0516
  1. Guvernul dă cu o mână, dar ia cu cealaltă. Suma cu care a crescut salariul minim va fi tăiată de la bonurile de masă de la 1 iulie
  2. Autoritățile anunță un ritm bun pe un tronson din Autostrada Moldovei. Cum arată șantierul, la trei luni de la începerea lucrărilor FOTO&VIDEO
  3. Se schimbă cardurile bancare. Ce se modifică la plățile online
  4. Ce se schimbă pentru românii care vor să cumpere vechime pentru pensie. Modificări importante de la 1 iulie
  5. Calea ferată din România unde se va circula cu 160km/h a primit un important aviz. Județele prin care va trece traseul ei
  6. Undă verde pentru vânzarea unei bănci din România. Un grup italian își consolidează poziția pe piață
  7. Petro-dolarii au devenit istorie! Arabia Saudită dă o lovitură puternică dolarului american
  8. Un gigant financiar se luptă cu Elon Musk. Votul care l-ar putea costa zeci de miliarde de dolari pe șeful Tesla
  9. Ce dobânzi primesc românii care împrumută statul pentru finanțarea deficitului bugetar. Noile emisiuni de titluri de stat
  10. Autostrada Moldovei. Grupul UMB și constructorul bulgar au depus la CNAIR facturi de 62 milioane euro în doar câteva zile