Șefii BNR, CEC, Eximbank și ai altor instituții de stat sunt exceptați complet de la măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Cât câștigă marii demnitari

Șefii instituțiilor de stat, teoretic vizate de partea a doua a Legii fiscal-bugetare legată de reducerea cheltuielilor de stat, care au câștiguri lunare care încep de la 30 – 60.000 de lei nu vor fi atinși de măsurile din actul normativ. Salariile șefilor din instituțiile publice care lucrează cu Parlamentul, inclusiv Banca Națională a României, CEC și Eximbank, nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru. Pragul este însă atât de ridicat încât nu atinge salariile demnitarilor.

Actul normativ pentru care premierul Marcel Ciolacu a decis să-și angajeze răspunderea, adică să oprească din start orice dezbatere și împotrivire, nu le taia nici măcar un leu din venituri, relatează Europa Liberă într-o anchetă care ia la rând instituțiile publice și compară declarațiile de avere și indemnizațiile înalților șefi cu plafoanele impuse prin lege.

Teoretic, instituțiile din subordinea Parlamentului, precum ANCOM, ANRE sau ASF, sunt vizate de măsurile de reducere a chetuielilor la stat. Acestea prevăd de la instituirea unei taxe pe profit, la limitarea veniturilor șefilor și angajaților, dar și a cheltuielilor, după cum declara în ședința de guvern de săptămâna trecută, ministrul Marcel Boloș.

Ce spune pachetul legislativ despre veniturile șefilor de instituții

Guvernul, prin ordonanța fiscală, propune ca șefii instituțiilor, agențiilor și autorităților naționale din subordinea Parlamentului să nu mai poată avea salarii brute care să depășească de șase ori indemnizația unui ministru.

În luna august, indemnizația brută a unui ministru a fost de 21.840 de lei. Asta înseamnă că pragul valoric al salariului brut lunar stabilit de Guvern pentru conducerea celor trei autorități este limitat la 131.040 de lei.

La nivelul actual de impozitare, înseamnă un salariu net de 76.658 de lei.

În privința indemnizațiilor suplimentare pe care acești șefi le-ar putea încasa ca membri executivi ai consiliilor de administrație al unităților pe care le conduc nu se menționează nimic.

Cât despre angajați, aceștia ar urma să nu aibă venituri salariale lunare nete mai mari de 61.326 de lei, cu toate sporurile și orele suplimentare incluse. Adică 80% din salariul conducătorilor instituției, după cum este stipulat în textul viitoarei ordonanțe.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)

La ASF, salariile lunare ale șefilor sunt transparente, afișate pe pagina instituției, arată Europa Liberă.

Cu toate acestea, angajații instituției, deși au depus declarații de avere, au ascuns veniturile, printr-o chichiță legislativă care le permite să facă o cerere pentru a-și anonimiza salariile.

Comparând salariile nete ale șefilor cu pragul maxim propus de noua lege, rezultă că ordonanța Ciolacu nu îi afectează. Valoarea maximă impusă de ordonanță pentru șefi este chiar mai mare decât actualele salarii ale conducerii cumulate cu indemnizațiile.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)

La ANRE, salariile conducerii nu sunt publicate pe pagina instituției așa că am folosit veniturile declarate pentru anul 2022.

Președinte este George Sergiu Niculescu, din aprilie 2023. Niculescu nu a depus încă o declarație din funcția de președinte, așa că jurnaliștii Europa Liberă au analizat declarația fostului președinte, Dumitru Chiriță.

În 2022, Dumitru Chiriță a încasat 766.219 lei net ca președinte ANRE. Asta înseamnă un venit net lunar de 63.851 de lei, mai mic decât 76.658 de lei, cât ar fi pragul maxim acceptat. Dacă și actualul președinte are același salariu, ordonanța lui Ciolacu nu îl afectează.

Mircea Man, vicepreședinte ANRE, a avut, în 2022, un salariu mediu net lunar de 57.042 de lei, sub limita impusă de noua ordonanță. Cel de-al doilea vicepreședinte, Gabriel Andronache, a fost numit anul acesta și nu are încă o declarație de avere depusă.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)

La ANCOM, președinte este Valeriu Zgonea, iar vicepreședinți Bogan Iana și Eduard Lovin. Valeriu Zgonea are salariul anonimizat. Declarația de avere din 2023 a lui Bogdan Iana nu e de găsit, spun jurnaliștii, iar Eduard Lovin este singurul care a declarat transparent ce venituri a avut în 2022. Salariul lui mediu lunar a fost de 42.628 de lei. Nu va fi afectat de ordonanța Ciolacu.

Și angajații ANCOM au cerut anonimizarea veniturilor.

Taxa pe profit de 80%. Încasări la buget de nici 125 de milioane de lei

O altă măsură nouă este taxa pe profitul acestor instituții. În 2022, ASF a avut, după cum arată datele publice ale instituției, un excedent de 30,5 milioane de lei. Din totalul de cheltuieli, 199 de milioane de lei, 168,5 milioane sunt cheltuieli salariale - 84,7%.

Revenind la excedent, conform noii legi, ASF ar fi trebuit să vireze la bugetul statului aproximativ 24 de milioane de lei. La ANRE anul trecut, încasările au fost de 174 de milioane de lei, iar cheltuielile de 144. Execendentul este de 30 de milioane de lei, deci cotizația la buget ar fi fost tot de 24 de milioane de lei, conform sursei citate.

ANCOM nu are un bilanț publicat pe pagina de internet, dar din execuția bugetară reiese că a avut venituri de 428,6 milioane de lei și cheltuieli de 332,7. Excendul ar fi de 95,9 milioane de lei. Iar 80% din excedent înseamnă 76,7 milioane de lei.

În total, statul ar încasa la buget, de la cele trei instituții, dacă excedentele ar fi la nivelul celor din 2022, 124,7 milioane de lei.

De cine nu se atinge deloc Guvernul

Ministrul de Finanțe a explicat, la finalul ședinței de Guvern de săptămâna trecută, că există și instituții ale statului care nu vor intra sub incidența ordonanței privind reducerile de cheltuieli.

„Banca Națională a României, împreună cu celelalte entități bancare la care statul român este acționar, EximBank, CEC Bank, Fondul Național de Garantare al IMM-urilor, Fondul Național de Contragarantare, Fondul Național de Garantare a Creditului Rural- acestor instituții trebuie să le asigurăm toate condițiile necesare pentru ca să reziste în piața bancară, astfel încât ele să nu aibă dificultăți în funcționare și să ne trezim că propriilor noastre băncile le-am creat un dezavantaj competițional față de celelalte bănci în piață”, a explicat Marcel Boloș excepțiile.

Traian Halalai este de opt ani director EximBank. Veniturile sale în 2022 au fost de șapte ori mai mari decât ale președintelui României. În 2022, acesta a avut venituri de 1,3 milioane de lei, din contractul de mandat la bancă, indemnizația din Consiliul de Administrație și încă un mandat la o altă bancă.

Profitul net al Grupului EximBank la 31 decembrie 2022 este de 51,2 mil. lei.

Președintele CEC, Bogdan Neacșu, a câștigat în 2022 peste 1,2 milioane de lei doar din contractul de manager. Anul trecut CEC Bank a raportat un profit de aproape 447 de milioane de lei. Nici în acest caz nu se vor aplica măsuri de reducere a salariilor sau de impozitare a profitului.

Conducerea BNR e asigurată de un guvernator, un prim-viceguvernator și doi viceguvernatori. Din Consiliul de Administrație mai fac parte încă cinci persoane.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a avut, în 2022, venituri de 1,026 milioane de lei. Prim-adjunctul său, Florin Georgescu, a declarat anul trecut venituri salariale de peste 907.000 lei. Cei doi viceguvernatori, Eugen Nicolăescu și Leonardo Badea, au avut, în 2022, venituri de peste 900.000 de lei, de la BNR.

...citeste mai departe despre "Șefii BNR, CEC, Eximbank și ai altor instituții de stat sunt exceptați complet de la măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Cât câștigă marii demnitari" pe Ziare.com