Facturile umflate ale românilor la gaze și electricitate față de restul Europei. De ce prețurile diferă foarte mult, deși plafonarea ar trebui să fie uniformă

Joi, 25 Ianuarie 2024, ora 03:25
0 citiri
Facturile umflate ale românilor la gaze și electricitate față de restul Europei. De ce prețurile diferă foarte mult, deși plafonarea ar trebui să fie uniformă
Plafonarea prețurilor la gaze naturale și energie electrică a fost prelungită în România până la finalul lunii martie 2025. FOTO / Pixabay

Pe fondul Ordonanței de Urgență nr. 27/2022 (cu completările și modificările ulterioare) plafonarea prețurilor la gaze naturale și energie electrică a fost prelungită în România până la finalul lunii martie 2025.

Decizia a produs valuri de nemulțumiri în rândul analiștilor și a experților în domeniu care au sesizat faptul că guvernul continuă să mențină plafoanele stabilite în 2022, deși prețurile pe piețele internaționale au scăzut considerabil, determinând costuri ridicate artificial în lanțul de producție și furnizare. Contextul mai larg pe plan extern este dat de reducerea livrărilor de gaz de către Gazprom și dependența UE de furnizori externi, însă o analiză mai apropiată arată și că, deși UE a aplicat plafoane uniforme (și le-a extins în paralel cu statele membre), sistemele de taxare și mai ales subvențiile acordate de fiecare stat sectorului energetic au determinat ca facturile consumatorilor să difere substanțial de la stat la stat. Mai mult, menținerea plafoanelor nu mai corespunde realităților pieței, având în vedere umplerea depozitelor UE peste așteptări și consumul relativ redus din ultimele două ierni.

Cum au ajuns plafoanele la energie și gaze să nu mai fie fiabile pentru consumatori

Potrivit explicațiilor oferite de intereconomics.eu, UE nu are competența de a reglementa prețurile la care agenții privați schimbă gaze la nivelul angro, fie în interiorul UE, fie atunci când tranzacționează cu furnizori străini. Având în vedere dependența UE de furnizorii străini, este imposibil să se reducă prețul pentru întreprinderi și gospodării prin decretul UE. Guvernele naționale pot, desigur, interveni în prețurile percepute gospodăriilor și industriei. Dar ele pot acoperi doar diferența dintre prețul mai mic perceput consumatorilor și prețul plătit importatorilor cu fonduri publice.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Așa se explică parțial și faptul că Guvernul a rămas ferm pe poziție în ceea ce privește menținerea plafoanelor stabilite pentru prețurile la electricitate și gaze naturale, așa cum au fost acestea setate în primăvara anului 2022, în punctul culminant al crizei energetice, deși aceste niveluri nu mai corespund cu evoluțiile recente ale prețurilor pe piețele spot internaționale. Prețurile la gaze și energie electrică au scăzut, ajungând uneori la valori de până la zece ori mai mici comparativ cu recordurile stabilite în 2022. În esență, modul de implementare a acestor plafoane stabilite în 2022 favorizează menținerea unor prețuri ridicate în lanțul de producție și furnizare, mai ales în contextul în care Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei sau Consiliul Concurenței nu reacționează la posibilele abuzuri de pe piață.

Prețul gazelor pe bursa TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, este tot mai scăzut, ajungând marți chiar sub pragul de 30 de euro/MWh. Aceasta deși, teoretic și în practică, prețul gazelor ar trebui să fie mai mare în mijlocul iernii decât în restul anului, din cauza cererii mai crescute. Prețul gazelor a ajuns la nivelul din iunie 2021, înainte să se simtă efectele crizei energetice, potrivit unor date de pe piețele spot analizate de HotNews.ro în ianuarie 2024.

Producătorii sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh (30 euro/MWh), acesta fiind prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. La consumatorul final casnic, prețul este plafonat la 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh (62 euro/MWh), iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh sau 74 euro/MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.

Mai multe voci din piață acuză plafoanele care au ajuns deja să pară prea ridicate pentru ca piața să se poată regla concurențial în mod organic, fără intervenționism.

În prezent, la nivelul UE, depozitele sunt pline în proporție de 79,14%. Practic, de la mijlocul lui noiembrie și până în ianuarie a fost utilizat un procent de doar 20% din cât era înmagazinat. În acest ritm, UE ar putea termina sezonul rece cu depozitele pline în proporție de 55-60%, întrecând așteptările autorităților europene, arată sursa citată. La acest context european se adaugă faptul că rezervele României se află la 75,3%, ușor sub media UE.

Prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din august 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia, când ajungeau și la 300 euro/MWh și pentru că din momentul acela, toate țările Uniunii Europene au făcut eforturi care au ținut atât de politica internă, cât și de contracte de import cu alte piețe pentru a-și asigura rezerve sustenabile pe termen mediu care de cele mai multe ori oferă de la an la an o bază de pornire pentru importurile menite sezonului rece care urmează. Rezervele Uniunii Europene au contribuit totodată vizibil la scăderea prețurilor la gaze și la incongruența dintre prețurile practicate pe piețele financiare în contrast cu tarifele impuse de furnizori în contracte de lungă durată atât cu companiile mari, cât și cu consumatorii casnici.

Cum a justificat Ministerul Energiei păstrarea plafoanelor în contextul creșterilor constante ale prețurilor

Deși plafoanele au fost gândite inițial inclusive de către Uniunea Europeană pentru a proteja consumatorii finali de fluctuațiile greu de controlat ale prețurilor la energie pe piețele mari și de condițiile geopolitice care au influențat peisajul European în ultimii doi ani, conjunctura economică actuală a dovedit atât că acestea nu încurajează concurența furnizorilor pe piață, dar și că permit specula la nivel înalt într-un sistem de calcul greu de înțeles pentru publicul larg.

Întrebat de jurnaliști în noiembrie de ce România practică unele dintre cele mai mari prețuri din UE, Ministerul Energiei a răspuns că situația din România a fost agravată de mai mulți factori, printre care faptul că toate companiile producătoare trebuie să se alinieze după cel mai scump, respectiv Complexul Energetic Oltenia, unde este generată energie pe bază de cărbune.

Motivele enumerate de Ministerul Energiei au fost declinul producției față de necesarul de consum, din cauza lipsei de investiții în domeniul energetic din ultimii 20 de ani, structura monocombustibil a companiilor de producție energie electrică care face ca prețurile să se alinieze la prețul cel mai mare din piață, respectiv al producătorilor de electricitate pe bază de cărbune (de menționat că prețul acestora are inclus și valoarea certificatelor de CO2, ceea ce ridică și mai mult prețurile din piață) sau gaze naturale, precum și situația meteorologică din vara anului 2022 care, pe fondul unui flux eolian redus, a condus la o scădere a producției eoliene și la înlocuirea acesteia cu producție pe bază de combustibili fosili sau apă (cu scăderea corespunzătoare a stocurilor de energie primară);

Totodată, reprezentanții guvernului au sesizat o stare de fapt a infrastructurii românești care îngreunează eficientizarea procesului de producție și distribuție a energiei electrice și anume tehnologia de producție învechită, cu costuri de producere ridicate și randamente scăzute ale unor grupuri, existența unor capacități de producție cu durata de viață la limită sau depășită, precum și lipsa capacităților de stocare energie electrică.

Prețurile la gaze în UE, în comparație cu situația din România

Pentru consumatorii casnici din UE, prețurile gazului natural în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mari în Olanda, Suedia și Danemarca și cele mai mici în Ungaria, Croația și Slovacia potrivit celor mai recente date compilate de Eurostat.

Prețul gazului natural pentru gospodării în Olanda (0,2481 de euro/KWh) a fost de peste șapte ori prețul perceput în Ungaria (0,0337 de euro/KWh) și cu 157% mai mare decât prețul mediu al UE (0,1187 de euro/KWh).

Un factor puțin discutat în judecarea discrepanțelor de la prețurile la gaze naturale este faptul că în componența prețului total cu amănuntul pentru consumatorii casnici intră în proporție diferită în funcție de fiecare țară și sistem fiscal, taxele și impozitele. Contribuția fiscală relativă în prima jumătate a anului 2023 a fost cea mai mică în Luxemburg, unde subvențiile din partea statului pentru compensarea prețurilor ridicate au dus la cifre negative (-70,51%).

Cele mai mari proporții ale impozitării în prețul gazelor au fost observate în Danemarca, unde taxele și impozitele au corespuns la 39,70% din prețul final. În Olanda, acest procentaj a fost de 35,87%. TVA în UE a reprezentat 10,78% din prețul total. Ponderea TVA în prețul total a variat de la 4,59% în Italia la 21,36% în Ungaria. Comparativ cu prima jumătate a anului 2022, ponderea taxelor a scăzut cu 8,16 puncte procentuale (pp), de la 26,95% la 18,79%, dar a crescut comparativ cu a doua jumătate a anului 2022 (13,81%). În România, clienții casnici și organizațiile de caritate sunt scutiți de la plata accizei pentru gazul natural (conform Codului Fiscal și a Normelor metodologice de aplicare a acestuia), însă costurile se răsfrâng asupra prețurilor care se practică între producător și furnizor.

Prețurile finale ale gazului natural pentru consumatorii casnici, care includ toate taxele, impozitele și TVA, de la prima jumătate a anului 2022 la prima jumătate a anului 2023 au crescut exponențial în perioada studiată de Eurostat în tot blocul comunitar, cu excepția a patru dintre cele 24 de state membre ale UE pentru care sunt disponibile date - Cipru, Malta și Finlanda nu raportează prețurile la gazul natural în sectorul casnic. Cele mai mari creșteri au fost observate în Letonia (139,2%), România (133,8%) și Austria (103,4%). Costul energiei a fost principalul factor al creșterilor.

Mai mult, prețurile la gaz per 100KWh, exprimate în standardul de putere de cumpărare (PPS), au fost cele mai mari în România (28,83 PPS), Olanda (21,12 PPS) și Portugalia (16,45 PPS). Cele mai mici prețuri la gaz bazate pe PPS au fost observate în Ungaria (5,1 PPS) și Croația (6,2 PPS).

Energia electrică în Europa. Între subvenții germane și franceze și o prelungire a plafoanelor la energie pentru toate țările membre

La fel ca în cazul gazelor naturale, modul în care guvernele statelor membre ale Uniunii Europene adaugă taxe la prețul electricității creează discrepanțe uriașe în prețurile plătite de consumatori. O primă distincție care trebuie făcută între creșterea puternică a prețurilor finale care ajung pe facturile românilor și aceleași facturi ale vecinilor europeni ține de faptul că, pe măsură ce prețurile la electricitate au crescut, guvernele au răspuns cu miliarde de euro în subvenții pentru a proteja gospodăriile și companiile.

În acest sens, presa internațională a punctat de mai multe ori în ultimele luni eforturile disproporționate ale Germaniei și Franței în ceea ce privește subvențiile masive care au fost pompate de către guverne în sectorul energetic pentru a proteja prețurile finale.

Deși faza acută a crizei energetice a trecut, preocupările în creștere privind competitivitatea industrială creează presiuni politice pentru ca guvernele să continue cu astfel de subvenții, pe de o parte, sau scutiri de taxe și plafoane, pe de altă parte, punctează și organizația de statistică și cercetare Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory). La unison cu îngrijorările analiștilor români, Bruegel postulează faptul că guvernele trebuie să recunoască faptul că eforturile de a reduce artificial prețurile pentru un grup de consumatori vor crește prețurile pentru alții, inclusiv cu implicații transfrontaliere.

Măsurile excepționale de sprijin energetic permise în cadrul Cadrului Temporar de Criză și Tranziție al UE pentru Ajutor de Stat din martie 2022 urmau să expire la sfârșitul anului 2023, înainte ca guvernele UE să facă lobby cu succes pentru o prelungire de șase luni până în iunie 2024 și ca Uniunea Europeană să anunțe prelungirea plafoanelor pentru încă un an, până în ianuarie 2025.

Astfel, subvențiile pentru a sprijini afacerile afectate de șocul energetic au fost, în general, aprobate în cadrul cadrelor de criză pentru ajutorul de stat al UE, fiind acordate aprobări pentru mai mult de 672 miliarde de euro în ajutoare începând din martie 2022 și până în prezent. O mare parte din sprijinul aprobat se extinde și în 2024.

Care este nivelul prețurilor la energie electrică în prezent în UE și în România

Prețul energiei în UE depinde de ofertă și cerere, dar și de situația geopolitică, mixul energetic național, diversificarea importurilor, costurile rețelelor, costurile de protecție a mediului, condițiile meteorologice severe sau nivelurile de accize și taxare, după cum explică statisticienii de la Eurostat.

Astfel, anul trecut cele mai mari prețuri la electricitate au fost înregistrate în Olanda (0,4750 euro/ KWh), Belgia (0,4350 euro/KWh), România (0,4199 de euro/KWh) și Germania (0,4125 euro/KWh). Cele mai mici prețuri au fost observate în Bulgaria (0,1137 euro/KWh), Ungaria (0,1161 euro/KWh) și Malta (0,1256 euro/KWh). Pentru consumatorii casnici olandezi, costul per KWh a fost cu 64% peste prețul mediu al UE, în timp ce gospodăriile din Bulgaria, Ungaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din prețul mediu al UE.

Prețul mediu al UE în prima jumătate a anului 2023 - un mediu ponderat folosind cele mai recente date (2022) pentru electricitatea consumatorilor casnici - a fost de 0,2890 euro/KWh.

De la an la an totuși, prețurile totale au crescut în majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția a cinci. Cea mai mare creștere a fost observată în Olanda (953,2%), urmată de Lituania (87,8%) și România (77,3%). Costurile de energie și aprovizionare, precum și reducerea subvențiilor și alocațiilor au determinat creșterea. Spania (-40,6%) și Danemarca (-16,3%) au fost cele două țări ale UE care au înregistrat cele mai mari scăderi.

Și prețurile la electricitate bazate pe puterea de cumpărare (PPS) au fost cele mai mari în România (76) și Cipru (41). Cele mai mici prețuri la electricitate bazate pe standardul de putere de cumpărare au fost observate în Malta (14,2) și Luxemburg (15,5).

...citeste mai departe despre "Facturile umflate ale românilor la gaze și electricitate față de restul Europei. De ce prețurile diferă foarte mult, deși plafonarea ar trebui să fie uniformă" pe Ziare.com

Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, pe cale să se schimbe. Cum vor fi recalculate tarifele după 1 aprilie 2024
Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, pe cale să se schimbe. Cum vor fi recalculate tarifele după 1 aprilie 2024
Potrivit unui draft de Ordonanță de Urgență care nu a fost încă făcut public de Executiv, a fost propusă recent modificarea legislației de plafonare a prețurilor la energie electrică și...
#plafonare pret gaze, #plafonare pret energie electrica populatie, #plafonare preturi, #gaze naturale Romania, #gaze naturale Europa, #preturi electricitate crestere , #Stiri energie