Romania a pierdut lupta cu dobanzile?

Romania pierde lupta de mentinere la un nivel scazut a costurilor de imprumut, scrie agentia Reuters, citand analisti economici.

Romania va fi nevoita sa dea investitorilor si mai multi bani, daca nu accepta acum discount-urile pentru cumpararea de obligatiuni, relateaza Reuters.

Autoritatile de la Bucuresti se straduiesc sa vanda obligatiunile la preturi acceptabile si au refuzat sa treaca un prag de 7%, insa este posibil ca preturile sa scada, daca masurile de austeritate impiedica relansarea economica.

Potrivit calculelor Reuters, Romania trebuie sa stranga aproximativ 19 miliarde de lei pana la sfarsitul anului 2010, sau aproape patru miliarde de lei pe luna. Daca transele de la FMI vor fi aprobate, iar titlurile de trezorerie in euro scadente in noiembrie sunt refinantate.

Pana in prezent, Ministerul de Finante a vandut obligatiuni de doar 982 de milioane de lei, in conditiile in care in iulie avea planificate obligatiuni de 4,65 de miliarde, cu o maturitate de cel mult un an.

"Apetitul pentru active riscante va scadea. Mediul de finantare va deveni din ce in ce mai dificil", sustine Neil Shearing, de la Capital Economics. Ministrul de Finante spera sa stranga bani din emisiuni de obligatiuni denominate in euro, inclusiv una programata saptamana viitoare, insa nu a dat detalii despre nevoia de fonduri pentru jumatatea a doua a anului.

"Nevoia de finantare creste, iar emisiunile de obligatiuni denominate sunt o diversificare binevenita", sustine Rozalia Pal, de la UniCredit.

Economistii estimeaza ca rezervele de lichiditati ale Guvernului sunt pentru doar o luna sau doua, dar sustin ca nu este in pericol de a-si incalca angajamentele, pentru ca are si alte solutii.

Obligatiunile de 1,4 miliarde de euro cu maturitatea in noiembrie erau o problema, insa analistii sustin ca Bucurestiul a aratat ca poate acoperi suma cu un imprumut pe termen scurt sau intelegeri cu bancile.

Insa acestea doar amana problema. Bucurestiul mai poate intarzia platile, cum ar fi rambursarea taxei pe valoare adaugata catre firme - un esec structural, care opreste fluxul de bani - atat timp cat plateste salariile bugetarilor si pensiile - sustine Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul sef al ING Bank.

"Trebuie sa atraga lichiditati, cat mai rapid posibil, chiar daca platesc randamente mai mari. Altfel vor fi fortati sa plateasca si mai mult, fara sa atraga aproape nimic", a spus Chisdeciuc.

Interesul pentru vanzarea datoriilor guvernamentale ramane cea mai buna solutie, sustine Chisdeciuc, in special in conditiile in care bancile sunt dispuse sa accepte randamente de 7,7-7,8% pe an.

Este totusi o cifra buna, fata de anul trecut, cand Romania a platit randamente de peste 10% dupa inghetarea acordului cu Fondul Monetar International.

Iar garantarea suprema a venit de la insusi seful Bancii Nationale - "Nu cred ca problema finantarii deficitului bugetar este de nerezolvat", a spus si Mugur Isarescu.