Oficialii Uniunii Europene si cei ai Statelor Unite ale Americii vad diferit anumite aspecte legate de economie, iar asta determina si abordari diferite in ceea ce priveste politicile aplicate in acest domeniu.
Reprezentantii UE sunt de parere ca economia SUA functioneaza aproape la intreaga sa capacitate, in timp ce oficialii de la Washington spun ca mai sunt necesari cativa ani de crestere puternica, pentru ca acest segment sa functioneze asa cum ar trebui.
Exista o diferenta intre modul in care europenii analizeaza economia Statelor Unite ale Americii si modul in care americanii fac acest lucru.
In mai, Comisia Europeana estima ca diferenta dintre PIB-ul actual si cel potential in Statele Unite ale Americii in 2012 era de 0,5% din PIB-ul potential, in timp ce americanii estimau ca aceasta este de 5,3% din PIB.
Daca oficialii Rezervei Federale ar adopta viziunea Comisiei Europene asupra economiei SUA, ar creste probabil ratele dobanzilor, Totusi, Fed planuieste sa mentina nivelul ratelor dobanzilor la un nivel scazut pana in 2014.
Oficialii UE si cei americani vad diferit si situatia somajului din SUA: europenii vad un mare numar de someri in SUA, care trebuie sa se reorienteze profesional, rata somajului fiind de 8,3%, in timp ce americanii considera ca au o rata a somajului sub 6,5%.
Cele doua abordari implica moduri de actiune diferite.
Potrivit Wall Street Journal, aceasta impartire transatlantica va contura de acum incolo modul in care vor fi elaborate bugetele celor 27 de tari ale Uniunii Europene si, in special, cele ale celor 17 state din zona euro. Acest lucru ar putea implica un grad de austeritate mai ridicat pentru europeni, potrivit The Wall Street Journal.
In decembrie 2011, costurile de imprumut pentru tari precum Italia si Spania au crescut, iar criza financiara din zona euro ameninta sa afecteze Franta, o economie puternica din cadrul UE. Aceasta situatie i-a facut pe majoritatea liderilor europeni sa se puna de acord in privinta unui nou tratat al carui scop era sa impiedice guvernele sa efectueze cheltuieli foarte mari.
Elementul central al tratatului, cunoscut drept intelegerea fiscala, este adesea denumit "frana a datoriei". Toate tarile din zona euro trebuie sa includa in legislatia lor interna aceasta prevedere. "Frana datoriei" are ca rol limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB. Deficitul structural este deficitul actual ajustat situatia in care economia va functiona la potentialul sau maxim.
Economistii Comisiei Europene realizeaza estimari oficiale ale decalajului dintre PIB-ul actual si cel potential, care sunt esentiale pentru calcularea deficitului structural.
In timpul unei cresteri economice, pozitia guvernului in ceea ce priveste bugetul este extrem de puternica, reflectand faptul ca taxele pe venituri sunt ridicate, iar sumele alocate pentru diverse segmente, precum ajutoarele acordate somerilor, sunt mici.
Pe masura ce cresterea economica incetineste, pozitia fiscala a guvernului slabeste, o evolutie pe care cei care elaboreaza politici fiscale trebuie sa o anticipeze. In acest din urma caz, deficitul va creste.