ONG-urile, îngenuncheate de ultimele propuneri fiscale. ”Peste noapte riscăm să pierdem 50% din finanțare”

Pachetul de măsuri fiscale ale coaliției PSD-PNL apărut recent în presă conține două prevederi care îngreunează enorm mecanismele actuale de sponsorizare pentru sectorul non-profit.

Practic, sumele fiscale provenind din sponsorizări nu se vor mai scădea din impozitul pe profit datorat după data de 1 ianuarie 2024. De asemenea, la microîntreprinderi este eliminată de tot posibilitatea de sponsorizare. Sectorul non-profit a inițiat o petiție la care până acum s-au raliat peste 1200 de semnatari prin care ONG-urile reclamă prevederile care pun în pericol sistemul care și-a dovedit eficiența timp de două decenii. Ziare.com a luat legătura cu trei organizații semnatare pentru a le oferi o voce în acest dialog public și a semnala punctual impactul propunerilor recente ale guvernului menite să rezolve în termeni imediați problema deficitului bugetar.

Conform art.25 alin. (4) lit. i) a codului Codului fiscal în vigoare, entitățile nonprofit pot fi susținute de către persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit prin efectuarea unor cheltuieli cu sponsorizarea, care pot fi scăzute trimestrial din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre: 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri, 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Ultimele propuneri ale guvernului aduc o modificare acestor facilități, și anume faptul că sumele reprezentând sponsorizări/mecenat/burse private/aparate de marcat electronice fiscale rămase de reportat, potrivit legii, nu se scad din impozitul pe profit datorat după data de 1 ianuarie 2024, respectiv din impozitul pe profit datorat pentru anii ulteriori anului fiscal modificat care începe în anul 2024. De asemenea, la microîntreprinderi este eliminată de tot posibilitatea de sponsorizare.

Care erau până acum avantajele pentru companiile care acordau sponsorizări

Dăruiește Viață îmbunătățește infrastructura medicală din România, a refăcut secții și departamente de oncologie, precum și secții de terapie intensivă și secții de COVID-19. De asemenea, muncește pentru creșterea capacității sistemului public de sănătate în domeniul hemato-oncologiei, dar și în reacția statului la situații de criză. Organizația construiește primul spital public din sponsorizări și donații, primul spital public construit în ultimii 30 de ani în România.

Carmen Uscatu – co-fondator și președinte al organizației Dăruiește Viață, a explicat pentru Ziare.com că Legea Sponsorizării, în acest moment, permite companiilor să direcționeze 20% din impozitul pe profit, care oricum este trimis către stat, înspre proiectul unui ONG: ”această cheltuială este nedeductibilă inițial pentru companie, dar ea se deduce ulterior din impozitul pe profit.

Practic, compania plătește mai puțin impozit prin prisma sumei donate. În contabilitate, inițial, când se calculează veniturile și cheltuielile, este considerată totuși o cheltuială nedeductibilă. Acum ei vor să facă această cheltuială deductibilă până la o anumită valoare. Sponsorizările nu se vor mai deduce din impozitul pe profit, însă fiind o cheltuială deductibilă, compania reduce din impozit – în urma calculării diferenței dintre venituri și cheltuieli, va avea un profit mai mic și o plată a impozitului puțin mai mică.”

Problemele pe care le va crea scoaterea direcționării sponsorizărilor din impozitul pe profit

Organizațiile nonprofit care au semnat petiția cer guvernului eliminarea din textul viitoarei Ordonanțe orice măsuri menite a schimba prevederile actuale ale Codului Fiscal în ceea ce privește tema acordării de sponsorizări.

Semnatarii au indicat o sumă de măsuri imediate care vor deriva din ratificarea oficială a acestei decizii:

eliminarea posibilității antreprenorilor locali de a contribui la ameliorarea situației comunităților în care funcționează;descurajarea sectorului de afaceri de a mai participa în acțiuni de construcție comunitară;restrângerea substanțială a programelor de intervenție ale organizațiilor din domeniile socio-medical și educație care, în acest moment, sunt complementare sau chiar suplinesc serviciul public (de exemplu, excluderea bolnavilor de cancer și boli incurabile de la servicii de îngrijire paliativă, întreruperea proiectelor de modernizare și construire din sistemul de sănătate,reducerea programelor care adresează abandonul școlar, prevenirea segregării în școală, diminuarea acoperirii serviciilor de sprijin și asistență pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc).

Problema pe care o reclamă Carmen Uscatu este că, în aceste condiții, companiile nu vor mai avea un avantaj fiscal palpabil pentru a realiza această direcționare, mai ales având în vedere celelalte tăieri de facilități care riscă să afecteze profitabilitatea în mediul de afaceri.

”Această facilitate existând din 2004 în codul fiscal, toate ONG-urile și-au făcut niște planuri bazându-se pe venituri din sponsorizări. Jumătate din portofoliul nostru de donații este alcătuit din aceste sponsorizări prin campaniile pe care le conducem și în măsura în care primim încredere de la mediul de afaceri și oferim donatorilor transparență și trasabilitatea banilor. În alte state, guvernul face parteneriate directe cu ONG-urile și direcționează fonduri guvernamentale către aceste instituții în baza unor proiecte. Noi ne facem propria campania pentru a atrage sponsorizări. În plus, un spital pe care îl construim în baza proiectelor noastre este donat statului român. Ceva ce statul român nu a fost în stare să facă până acum.

Dacă această facilitate fiscală va fi anulată, peste noapte riscăm să pierdem 50% din finanțare. Și avem planuri pe următorii 5-10 ani. De pildă, dorim să construim la Marie Curie încă o clădire, lucrăm la planurile celei de-a doua clădiri în cadrul aceluiași spital.” O astfel de decizie reduce complet predictibilitatea când vine vorba de proiectele pe care ONG-urile le au pe rol.

Organizațiile non-profit reproșează guvernului faptul că în momentul în care face schimbări legislative cu un impact atât de profund asupra activității și a ceea ce pot oferi copiilor și a promisiunilor pe care le-au făcut donatorilor, firesc ar fi ca părțile implicate să fie chemate la masa dialogului și să discute impactul acestor schimbări: ”Ce se va întâmpla cu spitalul pe care îl construim, cu proiectele în derulare pe care le avem, cu sumele de bani pe care le datorăm peste șase luni și pe care mizăm din campaniile pe care le derulăm?”, a insistat co-fondatoarea organizației Dăruiește Viață.

Carmen Uscatu ne-a transmis că surse din guvern ar fi susținut că modificările nu vor fi finalizate așa cum au fost propuse inițial, însă aceasta a explicat și că nu a ieșit nimeni public să infirme decizia guvernului și tot ce există în prezent este propunerea de ordonanță pentru reducerea facilităților fiscale. ”Sper desigur că nu fim loviți atât de puternic de aceste decizii pentru că vom ieși în stradă și ne vor însoți și susținătorii și sponsorii noștri care deja au primit de la noi newsletter pentru a semna petiția la care s-au alăturat peste 1200 de ONG-uri. Nu putem sta așa și nu acceptăm acest mod de tratament când ar trebui să fim considerați parteneri ai statului român. Dacă ei nu ne consideră partenerii lor e foarte grav. Dar dacă trebuie să cerem în gura mare acest parteneriat, așa vom face.”

Freedom House România este o organizație non-profit, nepartinică, ce promoveaza libertatea, democrația și drepturile omului. Proiectele desfășurate de Freedom House România vizează apărarea drepturilor omului și promovarea acțiunilor cu caracter social, consolidarea statului de drept și îmbunătățirea calității actului de justiție, precum și profesionalizarea presei și specializarea jurnaliștilor.

Cristina Guseth, directoarea Fundației Freedom House România, a declarat că mecanismele prin care organizațiile non-guvernamentale pot fi finanțate în România sunt destul de anevoioase și în prezent: ”O sumă de bani ajunge la noi oricum prin intermediul unor contracte de redirecționare pe care firmele le au deja puse la punct. Astfel, și în forma în care există legea sponsorizării în acest moment, capacitatea unei organizații non-guvernamentale de a beneficia de acești bani este destul de redusă. Este firesc ca toate ONG-urile care au obiective sociale să aibă prioritate, care se ocupă de copii, de copii cu handicap. Cu atât mai mult o organizație axată pe drepturile omului va avea și mai multe dificultăți să ajungă la acei bani din sponsorizări.

Dacă vor ca firmele să facă pași suplimentari ca să direcționeze acești bani, îngreunează foarte mult și omoară tot sectorul ăsta non-profit, care în toate democrațiile consolidate are menirea de a se ocupa de anumite lucruri pe care statul practic le delegă către organizațiile non-profit. Și am să vă dau un exemplu: adăposturile pentru victime ale traficului de persoane. Ca să poți gestiona un astfel de adăpost, ai nevoie, dincolo de resurse, de o vocație. Este ceva foarte greu, și vorbesc din perspectiva unui om care a intrat într-un astfel de adăpost. Oameni care au o chemare, o vocație pentru subiecte atât de dureroase sunt implicați în aceste proiecte non-profit fiindcă nu oricine este capabil să se expună zilnic la situații grele, la suferință umană. Iar statul, am văzut recent cum gestionează azilele de bătrâni. Este o crimă și o modalitate de căpușare a statului sub orice critică.”

Fundația World Vision România a reușit, exclusiv prin sponsorizări, să construiască un program național de educație timpurie și educație parentală, care deservește până la 450.000 beneficiari la nivel național în 3 ani de implementare și un program pe termen lung de servicii integrate pentru 3.000.000 de copii și adolescenți. Este doar unul dintre exemplele care a contribuit la educaţia copiilor din România.

"O eventuală astfel de modificare asupra Codului Fiscal ar destabiliza întreg sectorul ONG din România. Societatea civilă şi-a dovedit în ultimii ani importanţa în toate sectoarele, de la educaţie, sănătate, mediu. În momentele de criză, sectorul ONG a fost în prima linie întotdeauna, iar proiectele implementate au avut rezultate extraordinar. Prin colaborarea între ONG-uri, mediul corporate şi stat putem cu adevărat produce schimbări de substanţă în ţara noastră, iar o astfel de modificare ar frâna un sector care a făcut progrese incredibile în ultimii ani”, a declarat Mihaela Nabar, director executiv World Vision România.

Strategiile CSR (n.r. Corporate Social Responsibility, eng. responsabilitate corporativă și socială) ale companiilor sunt opționale si nu o obligație reglementată, a punctat Mihaela Nabar, iar măsurile fiscale descurajante vor reduce aportul întreprinderilor private în a contribui societal și în a susține dezvoltarea comunitară a zonelor defavorizate sau a serviciilor sociale care nu sunt suficient gestionate de stat (centre, spitale, unități educaționale, etc).

Transparența și credibilitatea sectorului non-profit versus statul român

Cristina Guseth a punctat importanța sistemului care exista în prezent în care organizațiile non-profit făceau procesul de sponsorizare cât mai fluid posibil pentru companii: ”Noi când colectam banii, completam noi formularele. Încercam să ușurăm cât de mult efortul pentru redirecționare pe care îl fac firmele. Și chiar și în condițiile astea ne este foarte greu și ne lovim de lipsa de transparență a statului.”

Mai mult, aceasta a pus problema lipsei de transparență a statului român în relație cu măsurile luate. ”Orice organizație non-guvernamentală mizează pe credibilitatea ei. Credibilitatea unui ONG constă în transparența fondurilor. Un ONG care lucrează cu bani europeni dă seama pentru fiecare bănuț de acolo. Statul nu răspunde pentru felul în care gospodărește banii, ONG-urile sunt accountable (n.r. răspunzătoare). În România s-a dezvoltat un sector non-profit care acum într-adevăr funcționează. Iar rolul principal al acestui sector este să preia o parte din atribuțiile statului și să se achite de ele cu mai mult succes. Așa a început în concepția anglo-saxonă, pentru că statul nu gestiona resursele destul de eficient.

O întrebare importantă este de unde se va deduce sponsorizarea. Statul trebuie să deducă acești bani din povara fiscală a celui care face sponsorizarea.”

Președintele Freedom House România a subliniat astfel o problemă recurentă a măsurilor fiscale propuse de Guvern, și anume lipsa clarității pârghiilor economice complexe care derivă din modificările legale pe care le-au propus guvernanții.

Principiul de bază ar fi ca sponsorul să fie încurajat, stimulat să facă o contribuție, deducând din povara lui fiscală suma sponsorizată, susține Guseth. Firma respectivă să nu aibă cheltuieli suplimentare, iar în loc să dea statului acești bani, să meargă către sectorul non-profit. Situația prezentată reflectă starea de fapt în majoritatea societăților occidentale – ”o cerință a unei societăți cu democrație consolidată care sprijină sectorul neguvernamental”.

...citeste mai departe despre "ONG-urile, îngenuncheate de ultimele propuneri fiscale. ”Peste noapte riscăm să pierdem 50% din finanțare”" pe Ziare.com