Barajul uriaș din Transilvania abandonat de Hidroelectrica. Investiția va fi continuată după aproape 15 ani

Miercuri, 07 Septembrie 2022, ora 03:45
1020 citiri
Barajul uriaș din Transilvania abandonat de Hidroelectrica. Investiția va fi continuată după aproape 15 ani
Barajul uriaș de la Sebeș abandonat de aproape 15 ani FOTO alba24.ro

O investiție abandonată de Hidroelectrica în urmă cu aproape 15 ani va fi continuată de către compania de stat. Este vorba despre un baraj cu hidrocentrală construit parțial pe Valea Sebeșului, în apropierea municipiului Sebeș.

Ultima licitaţie organizată a fost în 2009, când s-a alocat suma de 52 de milioane de lei pentru etapa a II-a a proiectului, care, însă, nu a fost realizată niciodată.

Investiția, începută în 2006, are ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

Compania de stat a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice în vederea finalizării investiției. Valoarea totală estimată este de 972.500 de lei, fără TVA.

Nodul hidrotehnic Sebeş este amplasat pe cursul inferior al râului Sebeş, la o distanţă de aproximativ 3,5 km aval de centrala – baraj Petreşti, respectiv la o distanţă de aproximativ 1,5 km amonte de oraşul Sebeş.

La ce va fi folosită apa din baraj

Lacul redresor Sebeș va avea următoarele destinații și funcțiuni: compensarea și reducerea debitelor aval de CHE Petrești la 12 mc/s, reducând în viitor pericolul de evoluție al eroziunii albiei râului Sebeș; alimentarea cu apă a utilităților orașului Sebeș prin construirea unei noi prize de apă care să asigure 1 mc/s; valorificarea potențialului energetic utilizând debitul turbinat de către CHE Petrești, printr-o microhidrocentrală amplasată în aval.

Pentru realizarea barajului hidroelectric a fost nevoie de devierea cursului râului Sebeş. În timp, acest lucru a dus la erodarea malurilor şi la prăbuşirea unor porţiuni de pământ. Tot din cauza devierii cursului râului Sebeş a scăzut şi nivelul pânzei freatice ceea ce determină, la rândul său, uscarea copacilor şi vegetaţiei din întreaga zonă, fapt ce afectează şi fauna din arealul respectiv.

„Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului”, astfel era motivată inves ...citeste mai departe despre "Barajul uriaș din Transilvania abandonat de Hidroelectrica. Investiția va fi continuată după aproape 15 ani" pe Ziare.com

#Hidroelectrica, #baraj, #Sebes, #investitie, #licitatie, #energie electrica , #Stiri Macroeconomie

Curs valutar

1 EUR = 4.9717 RON

-0.0056

1 USD = 4.6980 RON

-0.0053
  1. Moneda euro ar putea trece prin ”furtuna perfectă”! Avertisment din partea analiștilor financiari
  2. Unde putem să ne investim banii dacă România intră în recesiune: ”Asta e întotdeauna cea mai sigură variantă”
  3. Dispar magazinele Profi. Tranzacția anului în comerţul alimentar
  4. „Stare de urgență în economie”, declarată în Transnistria. Reacția liderilor transnistreni după anunțul întreruperii furnizării gazului rusesc
  5. Putin, lovit în serie. Două fenomene se răspândesc în țară brusc: Vine mama tuturor relelor în Rusia
  6. Numărul angajaților bugetari a ajuns la o cifră record. Cheltuielile de personal au crescut spectaculos
  7. Țările care „toarnă” cei mai mulți bani în firmele din România. Investitorii din doar două țări au adus peste 60 de miliarde de lei în capital
  8. Christine Lagarde a pus ochii pe economiile europenilor. Șefa BCE propune un standard european de economisire
  9. Leul se menține stabil, o oră după anularea alegerilor parlamentare. La ce curs se tranzacționează moneda națională
  10. România, țara marilor firme. Cum domină giganții privați piața autohtonă