Falimente și refinanțări în masă ale creditelor până în 2026. Cum face față mediul de afaceri european creșterii constante a dobânzii la împrumuturi

Rata dobânzii de referință al Băncii Centrale Europene ar putea atinge un nou record în acest an, iar pentru consumatori, companii și guverne care au împrumutat trilioane de euro până acum, situația este posibil să se înrăutățească mult după ce țintele Uniunii Europene pentru rata inflației vor fi atinse, arată o analiză Bloomberg.

Analiștii economici prognozează că până în 2030, datornicii din Uniunea Europeană se vor confrunta cu rambursarea unei mase de datorie agonisite când costurile de finanțare la nivel european erau mult mai mici decât în prezent. Deși perioada de acomodare cu noile rate ale dobânzilor la creditare este dificilă și în afara Uniunii Europene, în zone precum SUA, Bloomberg postulează faptul că șocul va fi mult mai puternic în țările zonei euro unde ratele dobânzii au fost zero sau în rândul valorilor negative timp de opt ani. În România, cele mai multe companii s-au îndreptat anul acesta către credite în valută, în contextul unor dobânzi mai avantajoase, însă volumul total al creditelor noi a crescut ușor și la noi în țară față de anul trecut.

Conform analiștilor Bloomberg, mulți datornici au amânat refinanțarea în speranța că dobânzile vor scădea din nou. Investitorii, în schimb, estimează că anii care urmează vor fi marcați de falimente și reduceri de cheltuieli pe măsură ce o parte mai mare din veniturile corporațiilor, precum și cele casnice și ale statului se duc către plata creditelor.

Care sunt semnele unei economii a refinanțării creditelor

Un indicator semnificativ al schimbării iminente este decalajul dintre suma pe care guvernele și companiile o plătesc în prezent ca dobândă și suma pe care o vor plăti dacă refinanțează la nivelurile actuale. Cu excepția câtorva luni în jurul crizei financiare globale, acest indicator a fost întotdeauna sub zero în majoritatea statelor UE. Acum se află în jurul unei valori record de 1,5 puncte procentuale.

"Dacă pariați că anii 2010 deveniseră noua normalitate în care ratele dobânzilor continuau să scadă și ați fi putut oricând să refinanțați, în momentul de față mediul bancar este foarte dificil de navigat", a declarat pentru Bloomberg Mark Bathgate, un fost investitor la Goldman Sachs și BlueBay Asset Management. "Problemele creditării la nivel european ar putea fi mult mai grave decât cele din SUA. A fost mult mai mult spațiu pentru a se construi o datorie excesivă".

Economistul Milton Friedman a formulat pentru prima dată ideea unor întârzieri lungi și variabile în politica monetară în anii '60. Pe scurt, este vorba despre intervalul de timp marcat de incertitudine înainte ca schimbările în politica monetară să înceapă să afecteze economia. În timp ce prețul activelor, cum ar fi obligațiunile guvernamentale, se modifică adesea în anticiparea sau imediat după o decizie a băncii centrale, este nevoie de timp pentru ca schimbările ratei dobânzii să se reflecte în contractele pe termen lung, și prin extrapolare, și în stabilirea prețurilor de consum, în robustețea pieței muncii și, în cele din urmă, în rata inflației.

2025 și 2026, anii în care se estimează cel mai mare volum de falimente și refinanțări ale creditelor corporative

Multe companii au acumulat împrumuturi foarte ridicate în timpul pandemiei, perioada în care se prognozează cele mai înalte niveluri de refinanțare începe în 2025 și atinge vârful în 2026. Companiile cu randament înalt din Europa au datorii de peste 430 de miliarde de dolari scadente în cea de-a doua jumătate a deceniului, potrivit datelor Bloomberg.

Desigur, falimentele în rândul companiilor cu cel mai mare risc nu sunt estimate să se apropie de rata de 13,4% înregistrată în timpul crizei financiare globale. Moody's Investors Service prognozează că rata globală de default (sau incapacitate de plată) pentru companiile cu rating scăzut va depăși media istorică până la sfârșitul acestui an, atingând 4,7% în martie 2024. Pentru Europa, se prognozează un vârf în jur de 3,8% în mijlocul anului viitor.

Pentru cele mai multe companii, dobânzile crescute vor duce mai degrabă la o scădere a cheltuielilor de capital, ceea ce, la rândul său, va afecta creșterea economică. Companiile din Europa, Orientul Mijlociu și Africa au cumpărat obligațiuni la cel mai rapid ritm din 2009 în primele cinci luni ale anului 2023 pentru a reduce cheltuielile cu dobânzile. Alte companii au căutat să-și prelungească scadența datoriilor existente.

Situația creditelor corporative în Europa

Cercetătorii Băncii Angliei estimează că firmele cu un nivel ridicat de îndatorare reprezintă aproximativ 60% din datoria corporativă din Marea Britanie, dar numai 5% din numerar. Acest lucru înseamnă că aceste companii sunt mai susceptibile să reducă investițiile sau locurile de muncă pentru a supraviețui.

Companiile ar putea avea nevoie să înceapă să strângă fonduri pentru refinanțare cu până la un an înainte ca datoria să devină scadentă, în cazul în care trebuie să găsească noi creditori, conform lui Jochen Schönfelder, partener senior la Boston Consulting Group în Cologne. Conform Bloomberg, acesta s-a confruntat deja cu firme în Germania care își reduc costurile și spune că unele se întorc către fondurile private de creditare dacă au nevoie urgentă de bani.

Suedia poate servi ca indicator al crizei creditelor. Noii posesori de credite ipotecare din Suedia și-au văzut costurile de împrumut dublându-se de la 5 la 10% în 2022, cel mai înalt nivel în ultimii 10 ani, conform autorității guvernamentale suedeze Finansinspektionen. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pe piața imobiliară, declanșând o serie de insolvențe și solicitări de anulare a datoriilor în rândul constructorilor.

Un alt potențial punct nevralgic este faptul că economiile din periferia Europei, cum ar fi Italia și Portugalia, au o pondere mai mare de credite ipotecare cu dobândă variabilă. Acest lucru "rămâne unul dintre principalele riscuri pentru o aterizare dură a politicii monetare, în care economiile cele mai slabe suferă cel mai mult", au scris analiștii de la Bank of America, inclusiv Claudio Irigoyen, într-o notă recentă pentru clienți, citată de Bloomberg.

Perspectiva guvernamentală. Ce plănuiește Banca Centrală Europeană

La începutul acestui an, o serie de falimente bancare a determinat mulți analiști să prezică că o recesiune profundă și o reducere drastică a volumului de credite acordate ar duce la reduceri semnificative ale ratei dobânzii până la sfârșitul anului 2023. Dar economiile s-au dovedit a fi mai rezistente decât se aștepta BCE, ceea ce face probabil ca ratele dobânzii să atingă un platou.

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a evitat să dea un semnal clar de intenție privind politica monetară într-un interviu acordat Bloomberg săptămâna trecută. Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a semnalat că suma costurilor de împrumut ale SUA vor rămâne ridicate și ar putea chiar să crească. "Atât timp cât rămânem în acest mediu cu costuri mai mari de capital, politica monetară restrictivă este mult mai importantă pentru împrumutați" decât unde vor ajunge în cele din urmă ratele dobânzii, a spus Amanda Lynam, manager al diviziei de Cercetare a Macrocreditelor pentru firma americană de consultanță financiară BlackRock.

Ultimele date cu privire la creditarea privată în România

Creditarea privată totală a încetinit în acest an, ritmul anual de creştere coborând în iulie 2023 la doar 5,6%, de 3 ori mai mic decât viteza din iulie 2022, de aproape 17%, ascensiunea fiind susţinută în principal de finanţările corporate în valută, potrivit unor date ale Ziarul Financiar citate de Mediafax.

După un salt anual de 19%, soldul creditelor totale în valută a ajuns la finalul primelor şapte luni din acest an până la 120,3 mld. lei, la aproape jumătate faţă de volumul împrumuturilor private în lei, de 258 mld. lei, care au avansat cu doar 0,3% faţă de iulie 2022, potrivit celor mai recente date ale BNR privind indicatorii monetari.

Companiile au continuat să prefere şi în prima parte a anului 2023 creditele în valută, cu dobânzi mai mici. Ritmul anual de creştere a împrumuturilor corporate în valută a ajuns în iulie 2023 la 29% faţă de iulie 2022, în timp ce creditele corporate în lei au rămas în descreștere.

Până în 2022, deşi dobânzile au fost uşor mai mari în cazul finanţărilor în lei faţă de cele în euro, cele mai multe dintre firmele locale s-au îndreptat către creditele în monedă locală, ponderea finanţărilor în lei ajungând chiar la circa 70% din totalul împrumuturilor contractate de companiile din România (în lei şi în euro). Însă, odată cu creşterea dobânzilor la lei în 2022 şi în ianuarie-iulie 2023, ponderea creditelor corporate în lei a coborât sub 60% şi apoi spre 50% din totalul creditelor corporate, iar menţinerea nivelului ridicat al dobânzilor la lei comparativ cu nivelul încă scăzut al dobânzilor la euro ar putea determina firmele să se orienteze în continuare tot mai mult spre creditele în euro, arată sursa citată.

...citeste mai departe despre "Falimente și refinanțări în masă ale creditelor până în 2026. Cum face față mediul de afaceri european creșterii constante a dobânzii la împrumuturi" pe Ziare.com

Când este momentul potrivit pentru a refinanța creditul tău

Ești în căutarea unei modalități mai eficiente de a-ți gestiona datoriile financiare? Ai luat în considerare vreodată refinanțarea creditului tău? În acest articol, te vom ghida prin...