Marile proiecte ale marilor orase din Romania, care vor schimba viata locuitorilor

Romania reprezinta polul saraciei in Europa, dar asta nu inseamna ca se traieste prost in orice colt al tarii. Sunt cateva orase, precum Bucuresti sau Timisoara, unde oamenii duc o viata mai buna decat majoritatea europenilor. Totusi, chiar daca aceste orase infloresc sub binecuvantarea investitiilor private, infrastructura nu tine pasul cu ritmul de dezvoltare a urbei si franeaza economia locala. Business24 prezinta cele mai indraznete proiecte de infrastructura ale momentului, care ar putea schimba viata locuitorilor din cele mai dezvoltate trei orase din Romania.

Romania este tara extremelor si a paradoxurilor. Oltenia si Moldova sunt cele mai sarace regiuni din Europa, iar lipsa infrastructurii rutiere care sa lege aceste zone de principalele coridoare europene este raspunzatoare, intr-o buna masura, de nivelul de trai al oamenilor. La polul opus, in marile orase din vestul tarii, precum Timisoara, se traieste ca in Europa. Mai mult, statisticile arata ca nivelul de trai din Bucuresti depaseste media europeana. Brasovul reprezinta, de asemenea, un alt motor al economiei nationale.

Nu intamplator, aceste orase au dezvoltat si cele mai ambitioase proiecte de infrastructura din Romania, gandite astfel incat sa reduca decalajul dintre dezvoltarea urbana si infrastructura locala.

Metrou in Timisoara

Timisoara ar putea deveni primul oras de provincie cu infrastructura de metrou. Primarul Nicolae Robu a anuntat lansarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate pentru construirea unor linii de tren subterane.

In prezent, Timisoara este impartita in doua din cauza actualelor linii ferate ce trec prin centru, impiedicand o dezvoltare armonioasa a orasului.

"Se impune adoptarea uneia dintre urmatoarele solutii: ridicarea liniilor de tren pe estacada; mutarea liniilor de tren in afara orasului; sau ducerea liniilor de tren in subteran. O analiza multicriteriala a solutiilor, din perspectiva tehnica, economica, estetica, functionala, ca si din aceea a posibilitatilor de dezvoltare urbana oferite, recomanda drept solutie optima ducerea liniilor de tren in subteran", a declarat Nicolae Robu.

Solutia ar crea disponibilizarea unui teren de circa 8 km lungime si 80 m latime, pentru realizarea, pe axa est-vest, a unui bulevard ultramodern, intr-o zona centrala, in imediata vecinatate a centrului istoric. De altfel, noul Plan Urbanistic General (PUG) al Timisoarei va prevedea si mutarea liniilor de cale ferata terestre in subteran.

In locul actualelor cai ferate va fi un bulevard de circa 60 de metri latime, amenajat cu cladiri si cu toate elementele necesare, cu alei pietonale, cu spatii verzi, cu benzi de bicicleta, dar si pentru transport in comun, cu benzi corespunzatoare pentru traficul obisnuit.

Gara de Nord ar urma sa-si schimbe total fata, sa devina subterana, ca in marile capitale europene, iar legatura dintre gara si aeroport sa se realizeze prin sistemul de metrou.

Extinderea metroului in Bucuresti

De la construirea metroului bucurestean, care a inceput in 1975, pana in prezent, populatia Bucurestiului a crescut cu doar 100.000 de locuitori, la 1,88 milioane in 2011. Pe hartie, cel putin. Realitatea cotidiana infirma insa statisticile, Capitala gazduind, in fiecare zi, circa 3 milioane de oameni, potrivit estimarilor INS.

In aproape 40 de ani, orasul s-a latit si s-a lungit, gratie noilor centre de afaceri si zone industriale, cartierelor rezidentiale si localitatilor asimilate, iar infrastructura de transport subteran nu prea face fata cu ritmul de dezvoltare. Magistrala

Magistrala IV si prelungirea magistralei III au reprezentat guri de oxigen pentru viata orasului, iar acum constructia liniei Drumul Taberei-Pantelimon ar putea schimba intr-un mod simtitor viata bucurestenilor care locuiesc in cartierele marginase.

"Cartita Sf Varvara" a inceput sa sape in aceasta toamna la primele doua statii, iar premierul promite ca pana in 2016, tronsonul Drumul Taberei-Universitate sa fie pus in functiune.

Cu o lungime totala de aproximativ sase kilometri, tronsonul de metrou de 700 de milioane de euro va avea zece statii, la Raul Doamnei, Valea Argesului, Valea Ialomitei, Romancierilor, Parcul Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militara, Eroilor, si va acoperi, in principal, un bazin cu un numar de peste 300.000 de locuitori din sectoarele 5 si 6 ale Capitalei.

Capitala, traversata de o autostrada suspendata

Un alt proiect indraznet, sustinut de mai multi ani de primarul Sorin Oprescu, ar putea sa se concretizeze incepand cu anul urmator. Este vorba despre autostrada suspendata de 1,5 miliarde de euro ce reprezinta, de fapt, un inel median care va strabate orasul pe o distanta de 13,5 kilometri, de la est la vest.

Drumul expres leaga soselele Colentina, Petricani, bulevardul Aerogarii, DN1, Calea Grivitei, Autostrada A1 si in final Centura de Sud ce se leaga de autostrada A2. Traseul va fi impanzit de pasaje supraterane si subterane si chiar un tunel pe sub parcul Herastrau.

Desi demararea proiectului era programata in luna martie a anului trecut, lucrarile ar putea incepe, cel mai devreme, in primvara lui 2014.

Brasov, orasul viitorului

Primaria Brasov are mai multe proiecte pentru care intentioneaza sa obtina finantare europeana in exercitiul bugetar 2014-2020, valoarea totala a acestora fiind de 275 de milioane de euro.

Dintre cele 24 de proiecte ale Primariei Brasov, "Tunelul rutier Racadau - Centrul istoric", care prevede sonstruirea unui tunel pe sub Tampa, are cea mai mare valoare, fiind estimat la 230 de milioane de lei. Un alt proiect important al municipalitatii, pentru care primaria Brasov intentioneaza sa obtina finantare din bani europeni, este un stadion acoperit.

Alte proiecte importante ale Primarie Brasov sunt construirea de strazi de legatura cu viitorul aeroport, reabilitarea Centrului Istoric al Brasovului, si extinderea transportului in comun cu tren urban.