Guvernul a mirosit potentialul economiei subterane: industria extractiva

Exploatarea miniera de la Rosia Montana, un proiect care a starnit reactii fara precedent din partea societatii civile, reprezinta doar o veriga a unui plan de de investitii mai amplu al Guvernului, care pe langa aur, isi propune noi exploatari de carbune, uraniu si gaze naturale.

Guvernul a planuit sa atraga investitii de 10 miliarde de euro si sa creeze 50.000 de locuri de munca pana la finalul anului 2013, prin cadrul a cinci domenii strategice: energie, resurse minerale, agricultura, industrie si infrastructura, potrivit unui plan de investitii strategice anuntat la inceputul mandatului.

Business24 prezinta cele sase proiecte din industria extractiva, care se afla, in prezent, in atentia Guvernului, dar si contributia potentiala la redresarea economica a Romaniei.

"Romania are nevoie de exploatarea de gaze de sist, pentru ca zacamintele conventionale sunt aproape epuizate, dar si de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, pentru dobandirea independentei energetice. Este bine ca Guvernul se ocupa sa vada cum pot fi explorate si exploatate aceste resurse naturale de care dispunem si care au capacitatea sa repuna Romania pe harta mondiala a energiei", a declarat consultantul in domeniul energiei, Ionut Purica.

Pe de alta parte, analistul economic Mircea Cosea trage un semnal de alarma cu privire la planurile Guvernului de a utiliza aceste resurse naturale.

"Ceea ce face Guvernul in prezent este un atentat la viitorul economic al Romaniei deoarece el nu are in vedere exploatarea resuselor ca materii prime pentru industria nationala, ceea ce ar crea un beneficiu competitiv pe termen lung, ci doar vanzarea resurselor ca materii prime in avantajul unor prelucratori externi.

Guvernul practica o simpla vanzare de resurse, adica o politica de tip colonial, privand economia de posibilitatea valorificarii interne a acestora", este de parere Mircea Cosea.

Fixatie pe aurul de la Rosia Montana, Alba

Exploatarea miniera de la Rosia Montana reprezinta unul dintre cele mai controversate proiecte de dupa '90. Desi dateaza din 1997, proiectul de exploatare la suprafata a minereului aurifer din Muntii Apuseni nu a beneficiat de girul niciunui guvern de pana acum, iar recentele demersuri ale Guvernului Ponta au scos zeci de mii de protestatari in strada.

Canadienii de la Rosia Montana Gold Corporation promit crearea a circa 2000 de locuri de munca in primii doi ani, pentru constructia platformei miniere si 600 de locuri de munca in urmatorii 17 ani, pe perioada exploatarii.

De asemenea, compania a mai calculat investitii directe de 1,7 miliarde de dolari si beneficii totale pentru economia Romaniei de 4 miliarde de dolari in 20 de ani.

In schimb, proiectul minier pe baza de cianuri ingrijoreaza din cauza impactului nefast asupra mediului. Unii analisti economici sustin ca beneficiile statului sunt mult prea mici, in comparatie cu riscurile pe care le presupune o mina de o asemenea amploare.

Nu in ultimul rand, deschiderea exploatarii presupune si distrugerea unor vestigii istorice deosebite si a catorva sate si exproprierea fortata a cateva sute de familii.

Mina de aur mai mica, la Certej - Hunedoara

Un proiect asemanator, dar de o dimensiune mai mica, este cel al exploatarii miniere de la Certej, tot pe baza de cianuri.

Tot canadieni sunt si cei de la Eldorado Gold Corporation, care detin 80% din Deva Gold SA. Compania ar putea demara exploatarea pe baza de cianuri a aurului in perimetrul minier Certej, in 2016, intr-un scenariu optimist, potrivit autoritatilor locale.

Proiectul Certej, care ocupa o suprafata de 456 hectare, presupune procesarea a 45 milioane tone de minereu si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani.

Ca si in cazul proiectului Rosia Montana, reziduurile rezultate dupa prelucrare, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate intr-un iaz de decantare in aer liber cu o suprafata totala de 63 de hectare.

In luna octombrie, Tribunalul Bucuresti va anunta o decizie in procesul intentat in septembrie 2012 de Ministerul Mediului, prin Agentia Nationala de Protectie a Mediului, care solicita anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.

Totusi, Eldorado Gold a anuntat recent ca va incepe lucrarile de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva si Muncel, judetul Hunedoara, in prima parte a trimestrului al patrulea.

Independenta energetica cu uraniul din inima Ceahlaului

Guvernul intentioneaza redeschiderea minei de la Grinties, Neamt, in contextul in care zacamantul de la Crucea (judetul Suceava), singurul exploatat in acest moment, este aproape epuizat.

Valoarea totala a investitiei pentru deschiderea exploatarii de uraniu in permetrul Tulghes-Grinties, este de 407 milioane de lei, din care 322 milioane de lei reprezinta lucrarile de constructii-montaj, potrivit proiectului de hotarare de Guvern. Finantarea va fi asigurata din surse proprii ale Companiei Nationale a Uraniului, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie. Proiectul ar putea crea cateva sute de locuri de munca, insa impactul asupra comunitatii locale va fi redus, deoarece o parte din forta de munca va fi stramutata de la mina Crucea.

In urma investitiei, vor fi scoase anual din pantecele muntilor Ceahlau pana la 124.000 de tone de minereu de uraniu, timp de 9 ani, in conditiile in care mina de la Crucea, judetul Suceava se va inchide in 2015.

Minereul va fi transportat pentru procesare la Feldioara, judetul Brasov, acolo unde CNU intentioneaza sa construiasca o noua unitate pentru prepararea minereurilor uranifere si de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu.

Studiul de fezabilitate a fost deja realizat, iar lucrarile de proiectare si amenajare vor incepe anul viitor. Noua fabrica va functiona intre 2016 si 2035 pe o suprafata de 147.000 mp, potrivit documentatiei depuse la Autoritatea pentru Protectia Mediului Brasov.

Autoritatile locale vor beneficia mai ales din taxe si impozite locale. Pe de alta parte, turismul din Ceahlau si mai ales din zona statiunii Durau ar putea avea de suferit, in urma deschiderii exploatarii de substante radioactive.

Resuscitarea companiei Remin inseamna renasterea industriei mineritului in Maramures

Autoritatile baimarene sustin lansarea unui proiect pilot, care beneficiaza de sprijinul Guvernului si care vizeaza relansarea activitatilor miniere la Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase "Remin", Baia Mare.

"Administratia locala si judeteana sprijina neconditionat proiectul industrial pilot de redeschidere a activitatilor miniere din Maramures. Pe langa aspectul economic, avem in vedere si crearea unor noi locuri de munca, dar si o reactivare economica a mai multe zone urbane si rurale din judet. Din toate datele pe care le detinem, "Remin", aflata in insolventa, are toate sansele sa devina o companie eficienta, daca va exista interes din partea statului, adica a Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) si a altor entitati din economie. Suntem dispusi sa ne lansam intr-un proiect care ar putea reprezenta un model pentru Romania, in industria miniera", a spus Anton Rohian, presedintele CJ Maramures.

Exploatarea minereurilor neferoase de catre compania "Remin", in cele 45 de mine si perimetre miniere din Maramures, Satu Mare, Salaj, Bistrita Nasaud si Suceava, a fost oprita in anul 2002. Toate bunurile companiei au intrat in conservare.

Gaze de sist de la Vaslui si Constanta ne pot scapa de rusi

Exploatarea gazelor de sist in Romania reprezinta o alta tema controversata care a scos protestatarii in strada. Totusi, compania americana Chevron a obtinut avize de explorare in perimetrele concesionate in judetele Vaslui si Constanta, iar Tribunalul Vaslui obliga autoritatile locale sa retraga deciziile de interzicere a acestor operatiuni.

Interesul americanilor pentru potentialele zacaminte de gaze de sist din Romania este mare, avand in vedere dimensiunea industriei din SUA.

Agentia guvernamentala americana estimeaza ca Romania are rezerve de gaze de sist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existenta) de 1.444 miliarde metri cubi.

Romania se plaseaza pe locul al treilea in UE privind rezervele de gaze de sist, dupa Polonia (4.190 miliarde metri cubi) si Franta (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.

Rezervele dovedite de gaze in Romania se plaseaza la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi.

Astfel, potrivit estimarilor institutiei americane, explorarea zacamintelor de sist ar creste de peste 10 ori rezervele de gaze naturale ale Romaniei.

Afacerea este atat de atragatoare, incat si compania Petrom si-a anuntat intentiile de a exploata astfel de zacaminte in viitor.

Gazele naturale din Marea Neagra vor merge la export

Anul trecut, OMV Petrom si ExxonMobil au prezentat descoperirea unei rezerve de dimensiuni "gigantice", asa cum a fost caracterizata de seful OMV, de pana la 84 miliarde metri cubi de gaze naturale, in zona Marii Negre. Extractia efectiva ar putea demara pana in 2020, zacamantul urmand sa fie exploatat vreme de zece ani si ar sprijini independenta energetica a Romaniei care-si asigura acum doua treimi din consum din productia interna a Romgaz si Petrom, restul fiind importat din Rusia.

Pe de alta parte, Marc Beacom, seful pe Romania al Sterling Resources, a vorbit despre potentiale rezerve de 600 de miliarde metri cubi. Investitia necesara pentru exploatarea lor ar fi de 30 de miliarde de dolari, in vreme ce costurile operationale ar putea ajunge si ele la 25 de miliarde de dolari.

Veniturile statului din exploatarea resurselor din Marea Neagra ar putea ajunge la 45 de miliarde de dolari, mai sustine seful Sterling Resources, companie care a vandut recent catre Petrom si ExxonMobil o portiune dintr-un perimetru petrolifer din Marea Neagra.

"Anul acesta e atractiv in ceea ce priveste explorarea si forajul in sectorul romanesc al Marii Negre. Cred ca vom vedea descoperiri majore, cu toate explorarile din zona", spune Marc Beacom.

Daca productia va creste Romania ar putea deveni exportator net de gaze naturale, daca va reusi se rezolve problemele tehnice care impiedica exportul in prezent. Oficiali din Ministerul Economiei sustin ca Romania va avea capacitatea de a exporta inca din anul acesta, mai ramane sa mai aiba si cantitatea necesara.

Oricum, Petrom a anuntat ca ar vrea sa exporte gaze naturale, chiar daca Guvernul a solicitat ca mai intai sa fie acoperit consumul intern cu productia din Marea Neagra. "Totul va depinde de pret si de sistemul de taxare", a avertizat unul dintre directorii OMV Petrom.