Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Gazele de sist - o "moda" care nu ne va ocoli ANALIZA Business24

Gazele de sist - o "moda" care nu ne va ocoli ANALIZA Business24


Tensiunile sociale si declaratiile politice pe tema exploatarii gazelor de sist in Romania fac parte dintr-un spectacol local cu deznodamant previzibil. O decizie in favoarea acestei proceduri reprezinta o chestiune de timp si nu de probabilitate, avand in vedere importanta economica si geostrategica in Europa, dar si volatilitatea politicienilor romani.

In aprilie 2012, Victor Ponta prelua puterea executiva cu o motiune de cenzura care critica exploatarea gazelor de sist, urmand a include in programul de guvernare un moratoriu impotriva aceste activitati. In urma cu cateva zile, acelasi Victor Ponta face o cotitura abrupta: "eu sunt pentru explorari, pentru ca nu se exploateaza nimic mai repede de cinci ani. Si daca in urma acestor explorari se va descoperi ca Romania poate exploata gaze de sist in conditii sigure pentru mediu, voi fi in favoare".

Care este miza pentru Romania?

Romania, Bulgaria si Ungaria insumeaza zacaminte estimate de 538 miliarde de metri cubi de gaze de sist, potrivit unui raport al Agentiei americane de informatii pentru energie. Desi se declara interesate de aceste resurse mai multe companii, precum MOL, OMV sau Romgaz, cei mai activi raman deocamdata americanii de la Chevron, care detin perimetre concesionate in Vaslui si Constanta. Seful Chevron Romania, Tom Holst, a anuntat intentia de a sapa un put de explorare in Vaslui si de a colecta date seismice in Constanta, in cea de-a doua jumatate a anului 2013.



Investitii directe de peste 80 de milioane de dolari pot fi atrase in patru ani doar din explorarea gazelor de sist din zona Dobrogei, potrivit unor calcule ANRM, iar daca luam in calcul si perimetrele din Vaslui, care ocupa o suprafata de aproape trei ori mai mare, investitiile in explorare pot fi estimate la peste 300 milioane de dolari. La aceste sume se adauga valoarea adaugata pe care o vor aduce afacerile care se vor dezvolta in zona si crearea de locuri de munca.

Gazele naturale ocupa circa 30% din cosul energetic national, iar 25% din ele sunt importate din Rusia. Importurile vor creste in urmatorii ani, pe masura ce epuizam resursele proprii in urmatorii 10-15 ani. Odata cu inceperea exploatarii, pe langa incasarile din impozite si redevente, statul ar putea face economii anuale de doua miliarde de dolari (aproape 1,5% din PIB), costul importurilor de gaze rusesti, potrivit consultantului in energie Ionut Purica.

Care este pretul banilor

Pe cat de mari sunt beneficiile exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica, pe atat de controversata este aceasta tehnologie, din cauza riscurilor asupra mediului inconjurator. Comisia de mediu din cadrul Parlamentului European cere statelor membre (care au drept de decizie in privinta exploatarii gazelor de sist) o analiza riguroasa a reglementarilor europene si o atentie sporita in acordarea avizelor de explorare. Totusi, PE a respins un amendament al Grupului Verzilor care solicitau interzicerea fracturarii hidraulice pe teritoriul Uniunii Europene.

Fracturarea hidraulica este o metoda de exploatare a gazelor blocate in roci, care presupune injectarea cu presiune a unor mari cantitati de apa, nisip si substante chimice in puturi de foraj de 3000-4000 de metri adancime, pentru fisurarea sisturilor si eliberarea gazelor. Tehnologia implica mai multe riscuri:

  • apa tratata sa poate infiltra in panza freatica, contaminand apa potabila si terenurile agricole;

  • tehnologia foloseste cantitati semnificative si poate determina o perturbare a cursului de apa;

  • forajul poate provoca seisme, mai ales daca se efectueaza in apropierea unei falii tectonice.




  • "Trebuie gasit un echilibru intre latura economica si mediu. E adevarat ca sunt in joc multi bani pentru Romania, dar trebuie vazut impactul procedeului de extragere asupra mediului. Acele fracturi pot deveni periculoase intr-un moment", a declarat Martin Eduard Stelian, deputat PSD, in cadrul Comisiei pentru Industrie din Parlament.

    De altfel, ingrijorarile au scos in strada mii de oameni la Barlad. Au fost organizate doua proteste ample in ultimele luni, impotriva utilizarii acestei tehnologii. "Oamenii sunt suparati ca se trece peste vointa lor prin continuarea acestor proiecte. Organizatorii protestelor de la Barlad, membrii Grupului de Initiativa a Societatii Civile Barladene, vor organiza si alte proteste, pana cand autoritatile vor anula contractul de exploatare cu Chevron", a declarat Bogdan Palici, presedintele unei asociatii care a participat la organizarea manifestatiilor. Si in Europa, state ca Bulgaria sau Franta au luat pozitie, interzicand exploatarea prin fracturare hidraulica.

    Ce se intampla la vecini

    La polul opus, tari precum Polonia fac eforturi pentru identificarea unor zacaminte, in ciuda riscurilor pe care le implica tehnologia. Compromisul la care sunt dispusi polonezii tine de dependenta lor fata de gazele rusesti, in conditiile in care 80% din cosul energetic national este reprezentat de carbune.

    Varsovia a eliberat 111 autorizatii de explorare pe 29% din teritoriul tarii, iar pana acum s-au sapat 21 de puturi. Rezervele de gaze de sist ale Poloniei ar fi printre cele mai insemnate din Europa, estimarile initiale, realizate de Agentia americana de informatii pentru energie, ajungand la 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Doar ca explorarile facute pana acum au dezamagit investitorii, iar estimarile s-au redus cu 90%. Polonia ramane insa optimista si isi doreste ca in 2015 sa poata incepe productia comerciala de gaze de sist, potrivit Shale Gas Europe.

    Marea Britanie este prima tara europeana care va importa gaze de sist de la americani, dupa ce importurile au inregistrat, in 2011, cel mai mare nivel din 1976, depasind pentru prima oara productia. Guvernul de la Londra a renuntat recent la moratoriul impotriva explorarii, dar a impus noi reglementari. Marea Britanie ar dispune de 150 de miliarde de metri cubi de gaze de sist, potrivit unor estimari ale British Geological Survey.



    Angela Merkel a declarat recent ca Germania va permite exploatarea gazelor de sist, daca tehnologia se va demonstra nepericuloasa pentru mediu. Berlinul ar dispune de zacaminte de pana la 2,3 mii de miliarde de metri cubi, potrivit Shale Gas Europe, dar in prezent, este dependent de gazele rusesti si norvegiene. 23% din necesarul de energie la nivel national este constituit din gaze naturale, dintre care 86% sunt importate.

    Rusia a decis utilizarea fracturarii hidraulice la scara larga, pentru exploatarea cat mai eficienta a campurilor petroliere imbatranite. In consecinta, Moscova importa masiv tehnologie de la americani, inclusiv pentru productia gazelor de sist.

    Revolutie made in USA

    "Moda" exploatarii gazelor de sist este lansata de americani, care au investit in perfectionarea tehnologiei fracturarii hidraulice si detin acum peste 15.000 de puturi, responsabile de circa 25% din productia de gaze naturale.

    Rezultatele sunt spectaculoase: gazele s-au ieftinit de sase ori in cinci ani, iar emisiile e CO2 au scazut la nivelul din 1992, potrivit The Guardian. Mai mult, gazele de sist incep sa transforme industria americana, pe masura ce inlocuiesc productia de carbune, mai scumpa si mai poluanta. In 2010, industria sustinea 600 de mii de locuri de munca, iar in 2015 se estimeaza 870 de mii de locuri de munca.

    Intr-un scenariu optimist, pana in 2025, gazele de sist ar putea reprezenta 30% din cosul energetic la nivel mondial si 35% pana in 2040, surclasand petrolul si devenind cea mai importanta sursa de energie a planetei. Ar insemna independenta energetica pentru SUA si scaderea influentei Rusiei asupra Europei, o victorie insemnata in "razboiul rece" al resurselor.

    In unele cercuri economice internationale, ipoteza dezbaterilor pe tema exploatarii gazelor de sist nici nu mai este exprimata in beneficii versuri riscuri, ci daca Europa este suficient de "rentabila" pentru a egala "revolutia americana".

    O rentabilitate mai redusa a unor astfel de exploatatii in Europa este data de reglementarile de mediu mai aspre si de conditiile geologice diferite, care pot creste costurile de productie cu pana la 40%.

    In cazul in care nu va putea profita de aceste resurse, "soarta Europei va fi sa arda carbune din SUA si sa importe gaze de sist, iar politica de emisii va deveni superfluu. Europa va deveni un continent imbatranit, mititel, intr-o periferie a unei hegemonii chinezo-indiano-ruso-asiatica, cu serviciile ocupate de imigranti, in care energia nu va mai fi in mana europenilor", considera consultantul in energie Ionut Purica.

    Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
    Sursa: Business24
    Articol citit de 3278 ori