Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Cele cinci provocari ale viitoarei Comisii Europene Analiza

Cele cinci provocari ale viitoarei Comisii Europene Analiza


Cresterea economica si lupta impotriva somajului, criza ucraineana si tensiunile internationale, relatiile cu Londra, relatiile economice cu SUA, problemele legate de energie si clima reprezinta marile provocari ale mandatului noii Comisii Europene.

Cresterea economica si lupta impotriva somajului

Lupta impotriva somajului si relansarea economica reprezinta o prioritate pentru noua Comisie. Imediat ce a fost desemnat la conducerea Executivului european, Jean-Claude Juncker a promis un plan de investitii in valoare de 300 de miliarde de euro, suma care va fi luata din fondurile europene si din resursele Bancii Europene de Investitii, informeaza Mediafax.

In plus, Juncker a infiintat un post de vicepresedinte al Comisiei Europene special pentru gestionarea acestei prioritati, insa acesta risca sa aiba o marja de manevra limitata, intrucat Executivul de la Bruxelles are prerogative reduse in domeniul social. O alta dificultate va fi legata de dezbaterea intre austeritate si cresterea economica, unii temandu-se ca o politica in favoarea cresterii economice va duce la o relaxare a reformelor si a masurilor de diminuare a deficitelor publice.

Tari precum Franta si Italia se pronunta pentru relaxarea austeritatii bugetare, un apel care intampina periodic opozitia statelor ce sutin "consolidarea bugetara", in special Germania. La Bruxelles, se pariaza mai degraba pe acordurile comerciale, piata interna sau dezvoltarea digitala pentru infiintarea de noi locuri de munca si relansarea economiei.

Ideea privind stabilirea unui salariu minim in fiecare stat membru UE, promovata de stanga, a castigat sustinere, in special dupa formarea coalitiei intre conservatori si social-democrati in Germania. La randul sau, viitorul presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sustine o astfel de initiativa.

Politica externa

Conflict in Ucraina si criza cu Rusia, amenintarea islamista in Irak si in Siria, cu efecte asupra Europei, tensiuni permanente in Orientul Mijlociu - sunt doar cateva dintre dosarele pe care le avea de gestionat viitoarea Comisie. Uniunea Europeana va trebui sa gaseasca dialogul potrivit cu Rusia, pentru a mentine presiunea asupra Moscovei, dar fara sa provoace o ruptura.

In sud, Uniunea Europeana are in vedere consolidarea cooperarii cu tarile de origine si de tranzit pentru imigratia ilegala, in special Africa si Turcia.

In ceea ce priveste extinderea, Uniunea Europeana va ramane in formula cu 28 de state membre, potrivit declaratiilor facute in acest sens de Jean-Claude Juncker. Niciun stat candidat nu va finaliza procesul de aderare, iar in acest caz Serbia si Muntenegru vor trebui sa mai astepte.

Dificultati ar putea veni din interiorul UE, prin referendumurile pentru independenta organizate in Scotia si Catalonia. Coeziunea Celor 28 risca sa fie pusa la incercare pe fondul divergentelor privind acceptarea unei Scotii independente in UE.

Relatiile cu Londra

Sub presiunea intensa din partea euroscepticilor, premierul David Cameron a promis ca, daca va fi reales, va organiza pana in 2017 un referendum cu privire la ramanerea Marii Britanii in UE. Pentru a evita un astfel de scenariu, institutiile europene sunt dispuse sa faca o serie de concesii Londrei, care nu doreste sa renunte la prerogative in favoarea Bruxelles-ului.

In acest context, Londra a obtinut portofoliul serviciilor financiare in viitoarea Comisie, iar Jean-Claude Juncker a infiintat un post de prim-vicepresedinte pentru "imbunatatirea legislatiei" europene.

Acordul comercial cu Statele Unite

Acordul Transatlantic de Liber Schimb (TTIP) lansat de Comisia Barroso a fost criticat pentru lipsa de transperanta, iar europenii si-au exprimat temerile cu privire la accesul produselor modificate genetic pe piata din UE. Dezbaterea are in vedere in prezent posibile ingerinte ale companiilor straine in politicile publice, prin intermediul unei proceduri de arbitraj existenta in Statele Unite.

Dezacordurile intre cele doua blocuri sunt numeroase si incetinesc negocierile, deja puse la grea incercare de scandalul de spionaj aparut la sfarsitul anului 2013. In consecinta, sansele semnarii tratatului pana la sfarsitul anului 2015 sunt foarte reduse. Progresul negocierilor va depinde de viitorul comisar pentru Comert si de increderea pe care aceasta va reusi sa o restabileasca in capitalele europene.

Energia si clima

Folosirea energiei ca arma politica de catre Rusia ii obliga pe europeni sa diversifice si sa securizeze sursele de aprovizionare. In acest sens, toate optiunile sunt pe masa, inclusiv energia nucleara si gazele de sist. Obiectivul final este reducerea dependentei de Rusia si plata unei facturi de 400 de miliarde de euro anual pentru acizitionarea de petrol, gaze si carbune de catre statele europene.

Va trebui insa sa se tina cont de obiectivele luptei impotriva incalzirii climatice si de faptul ca strategia energetica apartine exclusiv guvernelor, dar si obstacolele care ar putea fi ridicate de marile companii ale caror interese vor fi amenintate.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Mediafax
Articol citit de 880 ori