Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

De ce va fi dificil anul 2013 - opinie Constantin Rudnitchi

De ce va fi dificil anul 2013 - opinie Constantin Rudnitchi


Exista deja un loc comun: toata lumea, de la specialist la omul simplu, afirma ca anul 2013 va fi unul dificil. Atunci cand se pune o eticheta, nimeni nu se mai complica sa aduca si argumente.

De ce va fi dificil anul 2013? Iata motivele principale. Deficitul bugetar va trebui sa scada in continuare. Dupa primele 11 luni ale anului 2012, deficitul bugetar era de numai 1,8% din PIB. Probabil ca, in buna traditie romaneasca, ultima luna a anului 2012 va aduce o crestere a deficitului bugetar pana la 2,2% din PIB, nivel convenit cu finantatorii internationali. Astfel, anul acesta, guvernul va trebui sa reduca in continuare deficitul bugetar. Nu cu mult, de la 2,2% la 1,8% din PIB, dar totusi procesul de consolidare fiscala va continua.

Mai precis, cheltuielile bugetare nu vor putea avea expansiunea pe care si-ar dori-o populatia si mediul de afaceri. Populatia spera la cresteri de salarii si pensii, in timp ce companiile tot asteapta "o indulcire" a tratamentului fiscal si a contributiilor sociale platite.

Trebuie facuta o distinctie: conform legii, pensiile ar trebui sa creasca. De bun simt ar fi ca daca un guvern nu doreste sa aplice legea, sa o modifice. In schimb, salariile bugetare este imposibil de crezut ca vor creste. Ele pot fi cel mult aduse la nivelul de dinainte de taierea lor de catre guvernul Boc.

Declaratiile premierului Ponta vorbesc de o crestere a salariului minim de la 700 lei la 800 lei. Paradoxal, insa, aceasta masura va afecta sectorul privat, acolo unde salariul minim este mult mai prezent decat in sectorul bugetar. De aceea, angajatorii din mediul privat vor avea motive de nemultumire pentru ca vor plati impozite si contributii sociale mai mari pentru un loc de munca.

Ghiulele care atarna de piciorul guvernului Ponta

Guvernul are cateva ghiulele bugetare care vin din anii trecuti. Prima este problema restituirii proprietatilor nationalizate. Estimarile prezentate de premierul Ponta arata ca bugetul ar trebui sa plateasca anul acesta 16 miliarde euro in contul despagubirilor acordate fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora. O suma evident imposibil de achitat intr-un an bugetar.

Sa ne aducem aminte ca ideea platii a numai 15% din valoarea activului revendicat de catre fostii proprietari (o solutie evident inechitabila) a dus la caderea guvernului Ungureanu. Motiunea de cenzura parlamentara introdusa de opozitia politica de atunci a fost votata de grupul minoritatilor nationale din motive legate chiar de ideea plafonarii platilor, fapt care a inclinat decisiv balanta la caderea guvernului Mihai Razvan Ungureanu.

Trei solutii pentru problema restiturii activelor nationalizate

Solutia gasita de guvernul Ponta se sprijina pe trei ancore: reesalonarea platilor, controlul dosarelor de restituire si restituirea in natura. Este momentul sa constatam ca problema restituirilor proprietatilor nationalizate a fost un adevarat dezastru financiar pentru Romania.

Este de domeniul incredibilului ca, la 23 de ani de la declansarea procesului, dupa ce a avut loc restituirea in natura a imobilelor, dupa ce s-a creat Fondul Proprietatea, la care statul roman a cedat cote semnificative din cele mai importante societati cu capital de stat si dupa ce statul a pierdut controlul asupra actionariatului Fondului, statul roman trebuie sa plateasca sume imense.

Este clar ca procesul a fost ratat si ca intregul sistem a fost viciat grav. Nu este vorba de principiu (Romania, ca toate tarile foste comuniste, trebuia sa rezolve problema proprietatilor nationalizate), ci despre modul fraudulos, tolerat de statul roman, in care a decurs procesul de restituire si despre costurile pe care cetatenii romani le-au platit si le vor mai plati.

Anul acesta, bugetul ar trebui sa plateasca alte cateva miliarde de euro care vin din procesele pe care angajatii bugetari le-au castigat cu statul roman. Este greu de crezut ca sumele vor putea fi platite, desi exista un precedent si anume anul 2008, atunci cand Varujan Vosganian, ministrul finantelor fiind, a platit 1,5 miliarde euro pentru acelasi motiv, drepturile salariale castigate in instanta si ajunse la scadenta. Diferenta intre anul 2018 si anul 2013 este totusi una esentiala: criza economica instalata in Europa si in Romania.

Pe langa aceste sume, plata imprumutului catre FMI si CE aferenta anului 2013 pare lejera. De la buget se va achita "numai" un miliard de euro, restul pana la cinci urmand a fi platite de BNR, din rezerva valutara. Ce inseamna pentru buget un miliard de euro? Nu foarte mult, mai exact suma pe care Mnisterul Finantelor o imprumuta de pe piata interna, in medie, intr-o luna de zile.

2013, anul marii sperante

Marea speranta a anului este relansarea economiei si gasirea cailor de crestere. Exista insa sanse ca acest lucru sa se intample? Realist vorbind, nu. Pentru ca sursele de crestere sunt firave. Consumul nu va creste, pentru ca nu are cum. Pensiile vor creste cu un procentaj nesemnificativ, salariile bugetarilor nu vor creste, iar in sectorul privat, arata studiile, nu vor fi indexari semnificative ale salariilor.

Investitiile publice nu vor avea uun rol de crestere pentru ca este putin probabil ca in acest an sa existe suficiente resurse bugetare pentru a demara proiecte importante, pe de o parte, si, pe de alta parte, pentru ca este greu de crezut ca guvernul va gasi inca din acest an metodele de prioritizare ale investitiilor publice astfel incat sa existe o concentrare pe proiectele care sa conduca la efecte de antrenare in economie.

In ceea ce priveste investitiile private este de asemenea putin probabil sa existe cresteri importante. Investitiile straine noi au scazut dramatic, iar investitorii prezenti pe piata autohtona, romani sau straini, nu vor avea resurse pentru dezvoltare.

Motivele sunt simple: companiile sunt sleite de scaderile pietelor din ultimii ani, iar creditul bancar este in continuare la un nivel modest. Vor exista si exceptii, in unele ramuri, precum energie, mari retele de magazine, telecomunicatii si tehnologia informatie, existand companii care au anuntat o serie de proiecte investitionale.

Finantarea economiei, din nou la nivel modest

O tema importanta este cea a reluarii finantarii economiei. Din pacate, este foarte probabil ca situatia sa nu se schimbe in bine fata de anii trecuti. Multe companii private sunt in continuare supraindatorate catre banci, bancile vor continua sa finanteze statul roman (la fel de dornic sa absoarba bani de pe piata interna) si, in fine, sucursalele romanesti ale bancilor straine au deja restrictii de finantare (in sensul ca trebuie sa se limiteze la resursele atrase de pe piata romaneasca), au presiuni de retragere a capitalului ajuns in Romania inainte de criza sub forma unor linii de finantare de la bancile-mama si se confrunta cu scaderi ale profitului sau chiar pierderi.

Guvernul USL, sustinut de o majoritate parlamentara substantiala, va incerca sa demareze schimbari majore in societatea romaneasca. Schimbarea Constitutiei, reorganizarea teritoriala, schimbari in administratia locala si centrala, spre exemplu in administratia fiscala, reforme in companiile de stat (in special, in ceea ce priveste ruperea administrarii firmelor de stat de ombilicul care le leaga de politicienii de la putere), initierea unor legi delicate, precum cea privind sistemul de sanatate, decizii privind abordarea economica a exploatarii resurselor energetice "strategice" si, nu in ultimul rand, tema privatizarii companiilor de stat.

Este previzibil ca toate aceste teme, si probabil altele, vor naste controverse majore in societate. Controversele vor macina increderea populatiei in politicienii care vor dori implementeze toate aceste schimbari, ii vor face sa sovaie pe politicieni si poate sa faca pasi inapoi.

Premierul Ponta este constient, a declarat acest lucru, ca anul acesta este esential pentru schimbarile pe care USL doreste sa le initieze. In mod traditional, societatea romaneasca este putin toleranta la schimbare. De aceea, anul 2013 va fi si un an al socurilor administrative si sociale, nu doar economice.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2058 ori