Romania s-a clasat pe locul opt intre tarile din Uniunea Europeana dupa durata medie a somajului, un somer roman avand nevoie de 9,7 luni ca sa-si gaseasca o slujba noua, in timp ce media pe ansamblul UE este chiar mai mare, potrivit unui raport publicat luni de Comisia Europeana, informeaza NewsIn.
Astfel, pe ansamblul blocului comunitar, durata medie a somajului a fost de 11,9 luni, in perioada 2005-2008, pentru care exista cele mai recente date statistice, se mai arata in raportul "Ocuparea fortei de munca in Europa" pentru anul 2009.In schimb, cea mai scurta durata medie a somajului este in Malta, de 3,5 luni, urmata de Spania, 6,4 luni. Potrivit raportului, cu cat o persoana sta in somaj o perioada mai indelungata cu atat mai putine sanse are de a reveni pe piata muncii. Desi numarul somerilor pe termen lung a scazut incepand cu anii '90, problema ramane inca serioasa, tinand cont ca in ultimii ani, aproape 45% din perioadele de somaj au durat peste un an in UE, fata de numai 10% in SUA.
Rata somajului in UE s-a mentinut pe o tendinta crescatoare din primavara anului trecut, iar pana in septembrie 2009 ajunsese la 9,2%, in crestere cu 2,5 puncte procentuale fata de primavara 2008. Numarul total de someri a ajuns la 22,1 milioane persoane, dupa un avans cu 6,1 milioane persoane (mai mult de o treime) in acelasi interval.
In trimestrul II al acestui an, Romania avea o rata a somajului de peste 6%, in crestere fata de perioada similara din 2008, potrivit datelor Eurostat. Romania nu a prezentat inca date pentru trimestrul III, asemenea altor state membre UE.
Potrivit datelor biroului european de statistica, la finalul lunii septembrie, cea mai mare rata a somajului era inregistrata in Letonia, de aproape 20%, urmata de Spania, cu peste 19%. La polul opus se situa Olanda, cu o rata a somajului la finalul lui septembrie, mai mica de 4%.
Criza a anulat in cea mai mare parte cresterea numarului de slujbe obtinuta dupa 2000
Criza actuala si-a facut simtite efectele pe pietele fortei de munca din UE, anuland in cea mai mare parte cresterea numarului de locuri de munca obtinuta dupa 2000. Barbatii, tinerii, lucratorii cu nivel scazut de calificare si muncitorii cu contracte temporare au fost cel mai puternic afectati de scaderea ofertei de locuri de munca.
Astfel, numarul locurilor de munca in UE a scazut la jumatatea lui 2009 cu 4,3 milioane fata de aceeasi perioada din 2008, chiar daca efectul a fost oarecum amortizat prin reducerea timpului de lucru si prin alte metode, insa aceste masuri pe termen scurt, nu sunt suficiente pentru asigurarea unei iesiri cu succes din criza.
Diminuarea numarului de slujbe a avut loc in toate sectoarele, cu precadere in constructii si industrie. Toate statele membre, cu exceptia Luxemburgului, au inregistrat scaderi ale ratei ocuparii, cele mai semnificative avand loc in statele baltice, Irlanda si Spania.
Potrivit raportului, politicile de ocupare a fortei de munca ar trebui sa se concentreze pe pregatirea tranzitiei la o economie caracterizata prin emisii reduse de carbon.