Uniunea Europeana a folosit Spania pe post de cobai pentru a-si testa noul regim fiscal, insa rezultatul a fost dezastruos, a declarat Juergen Stark, un fost membru executiv din board-ul Bancii Centrale Europene.
La inceputul acestei lunii, Spania s-a razvratit impotriva Uniunii Europene si a anutat ca isi va revizui tinta de deficit bugetar pentru acest an de la 4,4 procente din Produsul Intern Brut (PIB), cat fusese stabilit cu marile organisme internationale, la 5,8%, relateaza CNBC.
Oficialii de la Bruxelles au ajuns la un acord intr-un final sa permita statului sa tinteasca un deficit de 5,3 procente din PIB.
Noul tratat fiscal, semnat recent de 25 din cele 27 de state membre UE, printre care si Romania, vine cu reguli dure in ceea ce priveste tintele de deficit si datorii pe care si le asuma statele semnatare si cu sanctiuni severe acordate celor care le depasesc. Scopul este de a determina tarile europene sa implementeze reforme mai drastice pentru a scadea nivelul datoriilor guvernamentale.
"Se crede ca acest tratat fiscal va schimba regulile jocului. Sper sa fie asa, insa primul test a picat. Acest prim test a avut loc in Spania", a declarat Stark.
Vineri, guvernul spaniol a anuntat un nou set de masuri de austeritate, mai dure decat cele implementate pana acum, in incercarea de a scoate tara din datorii. Aceste masuri au fost anuntate in ciuda faptului ca statul a fost sufocat de grevele populatiei pe parcursul intregii saptamani.
Insa analistii spun ca Spania, care a intrat in recesiune la inceputul acestui an si care are o rata a somajului de peste 22%, nu are sanse sa atinga nici macar noul deficit bugetar propus.
"Cred ca acesta nu este un semn bun, insa sper in continuare ca pactul fiscal va schimba atitudinea guvernelor din zona euro", a mai spus Stark.
Principala problema este ca statele din zona euro trebuie sa-si ajusteze economiile, iar organismele parlamentare trebuie sa fie in stare sa aprobe reforme mai dure pentru a se ajunge la un progres real, dupa parerea lui Stark.
Acesta crede ca asa-numitul "zid de protectie" - combinatia dintre fondul temporar de salvare al zonei euro, cunoscut ca Facilitatea Europena pentru Stabilitate Financiara (EFSF), si Mecanismul European de Stabilitate (ESM) - exista doar pentru a se evita sau limita o contagiune in cazul unui alt "accident" in zona euro. Acest zid nu va rezolva problema Europei, dupa cum crede acesta.
"Vorbim despre miliarde de euro acum, atat pe partea europeana cat si cea a Fondului Monetar International. Este acesta solutia? Sa adaugam noi cifre in discutie?", intreaba acesta.
Ministrii de finante europeni au aprobat, vineri, cresterea capacitatii fondului de protectie de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde.