Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Serviciul de transfer bancar international este amenintat. Marile banci parasesc pietele riscante

Serviciul de transfer bancar international este amenintat. Marile banci parasesc pietele riscante


"Este o retragere preventiva din fata reglementarilor americane", a spus un executiv senior de la o mare banca din SUA. Decizia este imbratisata si de competitorii sai, care renunta la relatiile interbancare si se retrag masiv de pe unele piete, tari si linii de afaceri, masura care ar putea atrage mania autoritatilor de reglementare sau a procurorilor.

Este atat de raspandita aceasta practica, incat a aparut si un termen pentru ea: 'deriscare' (renuntarea la riscuri - n.r.). Astfel, relatiile care leaga sistemul bancar financiar international se degradeaza, ceea ce conduce la cresterea costurilor de finantare pentru tarile sarace si pentru persoane, spune The Economist.

Una dintre principalele victime ale acestei retrageri este chiar institutia bancara corespondenta. Aceasta reprezinta o banca din alta tara, prin care clientul unei institutii bancare poate sa transfere bani in strainatate, chiar daca banca de la care face tranzactia nu are reprezentanta acolo. Sistemul este la fel de vechi ca si cel al finantelor internationale in sine, datand de la cele mai vechi bilete de ordin si scrisori de credit emise de banci. Acest sistem este amenintat acum de interpretarea si punerea in aplicare prea zeloasa a normelor care vizeaza prevenirea spalarii banilor si finantarea terorismului.

Numarul de relatii dintre banci a fost in scadere in ultimii ani, in mare parte pentru ca industria a trecut printr-un proces de consolidare. Acum, insa, marile banci internationale continua sa renunte la astfel de relatii. Dimensiunea exacta a acestui proces de retragere este dificil de evaluat, deoarece lipsesc date recente la nivel mondial, insa directorii din aceste institutii spun ca se renunta pana la o treime din relatiile cu bancile corespondente.

O mare institutie a spus ca renunta la circa 1.000 de legaturi interbancare; alta, la 1.800. O astfel de "cruzime" va avea un impact dramatic, deoarece aceste institutii sunt principalele noduri prin care bancile din lume se leaga una cu cealalta. Cele mai mari patru banci corespondente pentru tranzactiile in euro au reprezentat 81% din totalul acestor tranzactii, de exemplu.

De ce marile banci au inceput sa se retraga de pe unele piete

Scanteia care a aprins acest foc al relatiilor bancare a fost o serie de urmaririi penale impotriva marilor banci internationale din SUA, ca urmare a ineficientei controalelor referitoare la spalarea banilor si la finantarea terorismului. Acuzatiile au adus o amenda de 1,9 miliarde dolari pentru HSBC si amenzi substantiale pentru Standard Chartered, ING si Barclays. BNP Paribas, cea mai mare banca din Franta, se pare ca are parte de o amenda de pana la 10 miliarde dolari, ca urmare a incalcarii sanctiunilor americane impotriva Cuba, Iran si Sudan.

Aici, bancherii au invatat doua lectii. Prima arata ca procurorii americani si autoritatile de reglementare financiara aplica, in mod unilateral, un standard mai rigid decat cel aprobat de Financial Action Task Force (FATF), organism interguvernamental care din 2001 supravegheaza punerea in aplicare a normelor internationale privind spalarea banilor si finantarea terorismului. Acestea cer, in esenta, ca bancile sa stie cine sunt clientii lor si ce au de gand sa faca cu banii lor.

Si autoritatile de reglementare americane cer bancilor sa stie care este identitatea clientilor. Cele mai afectate sunt bancile din tarile considerate ca avand risc ridicat de FATF, aici fiind incluse Etiopia, Indonezia, Myanmar si Pakistan. Anul trecut, JPMorgan Chase a oprit relatia sa cu Al-Rajhi Bank, una dintre cele mai mari banci din Arabia Saudita. Doar o singura mare banca vestica inca mai are operatiuni bancare de retail semnificative in Pakistan.

In cele mai multe cazuri, bancile nu stopeaza aceste relatii deoarece au dovezi de ilegalitati comise de bancile corespondente. Masura este aplicata, pur si simplu, deoarece costurile si efortul lor de a verifica institutiile corespondente sunt mai mari decat profiturile pe care le genereaza aceste tranzactii. Ambiguitatea acestor reguli nu sunt de ajutor. Bancherii spun ca stacheta s-a ridicat. Tranzactiile cu Cuba, de exemplu, par a fi mai putin problematice decat cele cu Iranul.

Aplicarea unor norme mai dure aduc si rezultate pozitive. Multe banci din tarile sarace au adoptat modalitatile de control din tarile bogate privind spalarea de bani, pentru a evita sa fie 'taiate' de la finantarea mondiala. Insa aceasta are un pret ridicat. Costul afacerilor a crescut vertiginos pentru exportatori din Indonezia si pentru producatorii de bumbac in Mali. Cel mai relevant exemplu vine din Africa. Costurile de aici s-au redus in ultimii ani de la aproximativ 8 euro (11 dolari) pentru fiecare tranzactie, la mai putin de un euro. Acum, taxele au revenit la nivelul lor anterior in multe piete, dupa ce firmele locale care intermediaza tranzactii bancare, ce au introdus concurenta ce a condus la scaderea preturilor, si-au pierdut accesul la serviciile bancare din lumea bogata.

Si aceasta situatie nu este intalnita doar in tari indepartate. In Marea Britanie, studentii din Iran, Sudan si Siria nu-si pot deschide conturi bancare. In America, diplomati straini si ambasadele se plang ca li se refuza accesul la sistemul bancar.

Si organizatiile caritabile au de suferit. Unele, cum ar fi Save the Children, Crucea Rosie si Christian Aid, au trebuit sa depuna eforturi mari pentru a transfera bani in anumite tari, cum ar fi Siria, din cauza sanctiunilor. Chiar si dupa ce au obtinut aprobariile de la autoritatile de reglementare americane, unele organizatii au ajuns la concluzia ca este dificil sa convinga bancile sa trimita aceste fonduri.

Tehnologia poate oferi o solutie partiala. Sistemele mobile de transfer de bani, ca M-PESA, de exemplu, ofera o evidenta clara traseului banilor, de la primire la cheltuire. In Afganistan, acesta este folosit pentru plata salariilor politistilor, ceea ce reduce coruptia.

Cu toate acestea, cel mai important este ca politicienii sa cantareasca nu doar beneficiile, dar si costurile aduse de regulile lor. Lasat necontrolat, procesul de "deriscare" ar putea lasa unele tari fara niciun acces la finantare internationala, afectand industria interna. La randul sau, o economie afectata va conduce la agravarea saraciei si accentua sentimentul de excludere, ceea ce va alimenta terorismul si, pur si simplu, va ucide regulile concepute tocmai pentru a-l preveni.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 2855 ori
Citeste mai multe despresistem bancar banci retragere