Gazul, marul discordiei in Europa. Norvegia taie pretul cu 90% si aprinde investitorii

Norvegia isi pierde farmecul de tara sigura pentru mediul de afaceri, dupa ce mari investitori internationali au acuzat guvernul de la Oslo ca le-a diminuat drastic profitul unei afaceri derulate cu statul.

In urma cu patru ani, cel mai mare fond de pensii din Canada investea 760 de milioane de dolari intr-un gazoduct construit de o companie de stat norvegiana.

Canadienii asteptau ca afacerea sa se dovedeasca profitabila pe termen lung, numai ca deciza guvernului de reduce tariful perceput pentru transportul gazelor naturale din Marea Nordului le-a spulberat aceasta speranta, raporteaza Wall Street Journal.

Guvern chemat in instanta

Fondul canadian si alti investitori straini de calibru au decis acum sa cheme in instanta guvernul norvegian, ale carui actiuni sunt in masura sa le reduca drastic veniturile.

Investitorii acuza ca modificarea tarifelor reduce la jumatate profitul estimat, provocand pagube de mai multe miliarde de dolari. Pana acum, reclamantii nu au mentionat suma pe care o cer ca despagubire.

"Investitorii in proiectele pe termen lung din infrastructura au fost nevoiti sa reevalueze drastic situatia din Norvegia" a reclamat Mark Wiseman, directorul Canada Pension Plan Investement Board (CPPIB), intr-o scrisoare trimisa ministrului de Finante norvegian in cursul anului trecut.

Canadienii au investit aproape 5% din valoarea totala a proiectului intr-un moment in care tariful de transport al gazului extras din Marea Nordului scazuse deja de la 0,17 coroane/mc la 0,08 coroane.

Noua propunere de reducere a tarifului cu 90% este in masura sa anuleze orice sansa de a obtine curand profit din aceasta investitie.

Investitii riscante

In masura in care randamentul dat de obligatiunile de stat de pe piata s-a prabusit pana aproape de zero, o mare parte dintre investitori a mizat pe directionarea banilor catre proiectele de infrastructura energetica sau portuara, pentru a obtine un profit acceptabil.

Acum, bancherii si avocatii din domeniu sustin ca scandalul din Norvegia este in masura sa-i faca pe acestia sa reevalueze serios riscurile politice ale unor astfel de investitii in Europa, mai ales ca, pana acum, guvernele din zona scandinava erau privite ca parteneri de incredere pentru mediul de afaceri.

O prima infatisare in procesul deschis de investitori impotriva statului norvegian urmeaza sa aiba loc pe 27 aprilie la Oslo.

Atat reclamantii, cat si reprezentantii companiei Gassco, care opereaza reteaua de transport a gazelor si petrolului din Marea Nordului, au refuzat sa comenteze pe aceasta tema.

Guvernul norvegian s-a abtinut, de asemenea, de la comentarii, dar un purtator de cuvant a amintit ca politica din domeniul energetic trebuie sa asigure beneficii pentru intreaga societate.

Situatie neobisnuita

"In Europa, procesele legate de proiecte de infrastructura sunt extrem de neobisnuite. Faptul ca riscurile politice sunt diminuate pentru investitorii din Europa este si ceea a facut ca segmentul investitiilor in infrastructura sa fie atractiv.

Nu este in interesul europenilor sa fie prinsi in astfel de situatii", crede Ian Andrews, partener al casei de avocatura Linklaters din Londra.

Schimbari de acest gen sunt rare in Europa, dar nu fara precedent.

In timpul crizei financiare de acum cativa ani, guvernul spaniol a luat masuri similare, cu efect retroactiv, in privinta subventiilor acordate pentru proiectele din domeniul energiei solare, spre disperarea investitorilor care au finantat parcurile fotovoltaice din Peninsula Iberica.

Reteaua nord-europeana

In mijlocul intregului scandal se afla Gassled, reteaua de gazoducte si oleoducte de 8.000 km care se intinde de pe costa Norvegiei catre terminalele din Europa.

Aceasta transporta aproximativ 20% din gazele naturale consumate zilnic in Uniunea Europeana.

Cel mai important punct al retelei este la Kollsnes, unde se proceseaza zilnic 143 de milioane de metri cubi de gaz inainte de a fi livrat catre alte sapte tari europene.

Constructia retelei de gazoducte nord-europene a debutat in 1970, abia in 2003 aceasta fiind consolidata sub o singura entitate cunoscuta ca Gassled si operata de compania de stat Gassco.

De-a lungul anilor, proiectul Gassled a strans in randul actionarilor investitori de top din Europa si de pe alte continente.

Printre acestia se numara banca elvetiana UBS si Casa de Depozite si Consemnatiuni a Frantei.

Cea mai mare afacere a fost consemnata in 2011, moment in care Statoil, compania petroliera de stat a Norvegiei a vandut un pachet de 24% din actiunile Gassled catre CPPIB, Allianz Capital Partners si fondul suveran detinut de Abu Dhabi.

Valoarea pachetului pus in vanzare a fost de 2,5 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, statul norvegian a pastrat controlul a 51% din companie, 46% din actiuni fiind in proprietatea statului, in timp ce Statoil detine alte 5 procente din actiunile companiei.

In stare de soc

In mod normal, investitiile in infrastructura de transport a produselor petroliere sunt catalogate printre cele mai sigure.

Tarifele de transport se negociaza pe termen lung, facand aceste plasamente printre cele mai atractive pentru fondurile de pensii si societatile de asigurari.

La inceputul lui 2013 insa, guvernul Norvegiei a anuntat o reducere a tarifului de transport in retea de 90%, ca o masura menita sa incurajeze deschiderea unor noi perimetre de exploatare in Marea Nordului.

La aflarea vestii, investitorii Gassled au intrat in stare de soc.

"Este de neconceput ca guvernul sa nu anunte din timp care in plan o astfel de masura", au replicat acestia intr-o scrisoare remisa oficialilor norvegieni.

Conform calculelor lor, reducerea tarifului de transport al gazelor cu 90% genereaza o pierdere de 5,1 miliarde de dolari, reducand profitul total estimat cu peste 50%.

In iunie 2013, Executivul norvegian a aprobat ca, incepand cu 01 octombrie 2016, pretul de transport pe metrul cub de gaze sa scada de la 0,0123 centi la 0,0012 centi.

In plangerea inaintata de investitori se arata ca decizia este ilegala si afecteaza dreptul lor la proprietate.

Conform negocierilor purtate pentru achizitionarea pachetului de 24% din actiunile Gassled, tariful trebuia sa ramana neschimbat pana in 2028, sustin proaspetii actionari ai companiei.

Protectionism mascat

Statoil, principalul client al Gassled, poate fi considerat unul din principalii beneficiari ai masurii aprobate de guvern.

Desi detine 5% din reteaua de transport, interesele companiei in aceasta afacere sunt mult mai mari.

Sub protectia anonimatului, unul dintre oficialii Gassled a descris Statoil ca fiind clientul si, in acelasi timp, adevaratul proprietar al retelei de transport.

Oficialii de la Oslo au recunoscut ca decizia luata in urma cu doi ani afecteaza profitul celorlalti actionari ai Gassled, dar sustin ca guvernul trebuia sa actioneze in interesul intregii societati din Norvegia.

"Investitorii in energie risca intotdeauna ca tarifele sa fie ajustate. Nu vad cum ar putea avea castig de cauza in acest caz", afirma Ernst Nordveit, un profesor de drept in domeniul tranzactiilor cu energie de la Universitatea din Bergen.

Alti observatori cred ca miscarea aceasta va ramane ca o pata pe obrazul statului nordic.

"Este un exemplu inacceptabil pentru o tara dezvoltata. Pentru investitori acest eveniment ramane ca o bila neagra data guvernului de la Oslo", spune Alex Wong, seful departamentului de investitii in infrastructura din cadrul Forumului Economic Mondial.

Atentia tuturor investitorilor este indreptata acum spre scandalul din Norvegia, iar urmarile nu se anunta imbucuratoare pentru reputatia statului scandinav.

"Este un caz care va reduce tendinta investitorilor in infrastructura sa faca afaceri in Norvegia.

E ca in baseball. Norvegia a castigat primul punct pe aceasta lovitura, numai ca nu isi permite luxul de a mai castiga inca unul in acelasi mod", crede Giles Frost, director la Amber Infrastructure Group din Londra.