Japonia ar putea investi 154 miliarde dolari pentru salvarea economiei

Premierul Japoniei, Taro Aso, ar putea face public un pachet de stimuli financiari de 15.400 miliarde yeni (154 miliarde dolari) destinat ajutorarii economiei, aflata in pragul celei mai severe recesiuni de la Al Doilea Razboi Mondial, relateaza Bloomberg.

Partidul Liberal Democrat, aflat la putere, va propune ca guvernul sa cheltuiasca aproximativ 3% din produsul intern brut (PIB), conform unui document obtinut de Bloomberg. Astfel, al treilea pachet de stimuli financiari al premierului Aso ar duce investitiile totale in economie la 25.000 miliarde yeni.

Randamentele obligatiunilor au urcat pana la cel mai mare nivel din noiembrie 2008, in contextul in care sefului cabinetului premierului, Takeo Kawamura, a declarat ca Japonia va emite obligatiuni de pana la 11.000 miliarde yeni, pentru finantarea cheltuielilor.

Aso a subliniat, de asemenea, importanta pachetului de stimuli financiari in cadrul intrunirii G20, a celor mai puternic industrializate 20 de state, de saptamana trecuta, dupa ce a criticat Germania pentru ca nu s-a aratat dispusa sa creasca cheltuielile pentru stimuli economici.

Pachetul "va afecta pozitia fiscala deja slaba, dar tolerarea deflatiei si recesiunii continue ar fi, probabil, un lucru mult mai rau", a declarat un economist, adaugand ca noile masuri vor stimula intens economia nationala.

Abilitatea guvernului de a sprijini economia se afla sub presiunea datoriilor, deja cele mai mari din toata lumea, care ar putea ajunge la 197% din PIB in 2010, potrivit estimarilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Guvernele statelor asiatice, excluzand Japonia, au aprobat masuri totale de sprijinire economica de peste 710 miliarde dolari, in cadrul unor actiuni de cresterea cheltuielilor bugetare sau reduceri de taxe, in timp ce bancile centrale din regiune au redus dobanda cheie pentru revenirea fluxului creditarii.

Pachetul Japoniei de stimuli financiari va avea ca obiectiv piata muncii, creditarea companiilor, tehnologia eficienta din punct de vedere energetic, sprijinul regiunii si ajutoarele sociale, a declarat saptamana aceasta ministrul de finante, Kaoru Yosano.

Documentul Partidului Liberal Democrat, obtinut din partea unui oficial, releva ca 1.000 miliarde yeni din fonduri vor proveni din rezerve si alte conturi speciale. Restul va fi finantat prin vanzare de obligatiuni.

Aproximativ 3.000 miliarde yeni in sprijin financiar vor fi destinati ajutorarii companiilor si aproximativ 1.900 miliarde yeni vor sprijini piata muncii. De asemenea, 2.000 miliarde yeni sunt destinati ingrijirii copiilor si educatiei.

Acesta va fi cel mai puternic pachet adoptat intr-un singur an, depasind cel al fostului premier, Keizo Obuchi, de 8.500 miliarde yeni, adoptat in timpul crizei financiare din 1998.

Majoritatea remediilor anticriza elaborate de tarile occidentale au fost aplicate deja in Japonia pentru a combate recesiunea si deflatia, dupa spargerea bulei speculative imobiliare de la inceputul anilor '90.

Deceniul trecut a fost de asemenea cel al planurilor de relansare masive care au facut din Japonia tara cu cele mai mari datorii din lumea dezvoltata, si au dus la aparitia a numeroase infrastructuri inutile, precum palate pentru congrese unde nu are loc niciodata un congres.

La randul sau, Banca Japoniei a redus dobanda de referinta la zero intre anii 1999 si 2000, apoi intre 2001 si 2006, practicand injectarea generoasa de lichiditati pe piata interbancara. Economistii au parere impartite despre rezultatele acestor experiente, adesea facute prea tarziu sau cu prea multe ezitari, si care nu au imunizat a doua economie a lumii la socurile ulterioare.

Dupa ce si-a reluat cresterea incepand din 2004, Japonia trece in prezent prin cea mai grava recesiune din 1945.

Unele banci amenintate de faliment au fost mentinute pe linia de plutire cu bani de la stat, devenind "banci zombie". Aceste operatiuni de salvare au fost uneori criticate, pentru ca unele banci "zombie" (Shinsei, Resona, Aozora etc) nu au reusit cu adevarat sa isi depaseasca dificultatile.

"Sunt vampiri, mai degraba decat zombie. Aceste banci au inghitit cu aviditate bani publici", spune Noriko Hama, economist la Doshisha Business School din Kyoto.

Si efectele reducerii la zero a dobanzii de referinta si ale injectarii de lichiditati in piata interbancara sunt controversate. Potrivit lui Hiroshi Ugai, economist la Banca Japoniei, aceste masuri au permis "mentinerea stabilitatii pietelor si a unui mediu financiar prietenos, ceea ce a evitat degradarea in si mai mare masura a economiei".

Insa sase ani cu dobanda de referinta zero i-au incitat, de asemenea, pe japonezi, sa isi plaseze economiile in strainatate, mai degraba decat sa ii investeasca in tara lor, unde nu le aduceau niciun castig. Acest fenomen a contribuit mult timp la deprecierea yenului, spre marea satisfactie a exportatorilor niponi.

Dar acelasi fenomen a sporit dependenta economiei japoneze fata de exporturi, un lucru pentru care Japonia plateste scump in prezent, cand cererea mondiala a scazut drastic.