Grecia, pe muchie de cutit. Cum s-a ajuns aici si ce-i de facut

Au trecut exact cinci ani de cand Grecia s-a integrat in mecanismul european de sprijin in colaborare stransa cu Fondul Monetar International (FMI).

In acea perioada de timp datele financiare principale dar si critice ale tarii erau urmatoarele: La finele anului 2010 Produsul Intern Brut (PIB) se ridica la 222,151 miliarde. Datoria publica era 148,3 % ca procent al PIB.

Somajul se ridica la 12,5%. Procentul grecilor care traiau sub limita saraciei (venit sub 60% din venitul national mediu disponibil) era de 27,6 0/0.

Politica de austeriatate extrema aplicata tarii din ordinul creditorilor internationali in toti acesi ani a inrautatit mai mult realitatea financiara sociala.

Astfel, astazi PIB s-a redus la 186,54 miliarde. Datoria publica a urcat la 176% ca procent al PIB. Somajul s-a ridicat spectaculos la 26%, lovind mai ales tinerii, multi dintre care cu studii stralucite au fost nevoiti sa emigreze in strainatate.

In aceasta conjunctura critica talente astfel pierdute ar fi putut ajuta tara. Procentul grecilor ce traiesc sub limita saraciei este de 34,6 % sau 3.795.100 de persoane.

In baza datelor expuse mai sus, oricine isi poate da seama ca programul de consolidare bugetara intr-o tara aflata deja in recesiune inainte de anul 2010 a esuat total si nu este deloc rational, din punct de vedere economic social, sa se continue aplicarea sa.

Aceasta politica bugetara restrictiva si masurile de austeritate formeaza o spirala letala datorie - recesiune - austeritate ce exclude orice perspectiva de dezvoltare.

Astfel, insistenta observata in aplicarea ferma a programului de austeritate extrema din partea creditorilor va avea intr-adevar efecte tragice pentru tara. Va conduce la o catastrofa economica totala ce nu se va putea vindeca timp de decenii la o criza umanitara de necrezut pentru nivelul Europei postbelice.

Numarul oamenilor fara locuinta loviti de saracie, care au aparut deja pe strazile Atenei, va creste rapid. Sinuciderile datorate disperarii si dezamagirii create de lipsa posibilitatii de supravietuire vor continua ritmul frenetic de cresere.

Copiii care lesina la scoala din cauza subnutritiei vor deveni o imagine obisnuita in viata de zi cu zi.

Intrebarea principala care se pune in aceasta perioada critica este ce trebuie facut pentru ca Grecia sa iasa din tunelul intunecos al adancii crize financiare si sa porneasca pe calea luminoasa a dezvoltarii a progresului.

In primul rand, datoria aflata pe umerii economiei elene este uriasa, insuportabila nu se intrezareste posibilitatea achitarii ei. Deci trebuie stearsa cea mai mare parte a valorii ei nominale, astfel incat greutatea creditului sa se restranga la o valoare sub 100% pentru a deveni viabila, printr-o tehnica care in acelasi timp nu va pagubi celelalte popoare europene.

Achitarea datoriei ramase trebuie legata de "Clauza dezvoltarii", astfel incat datoria sa se acopere ca urmare a dezvoltarii nu datorita unui eventual excedent bugetar.

In al doilea rand, este necesara restructuarea productiei tarii axata pe:

a) echilibrarea viabila a balantei curente de plati prin intermediul schimbarii gamei produselor realizate in tara, dand astfel vigoare, prin orientarea spre export, multor ramuri ale economiei elene.

b) industrializare prin aplicarea unei politici industriale pe termen lung prin dezvoltarea cercetarii locale si fabricarea unei game largi de produse cu inalta valoare adaugata.

Sectorul de prelucrare este deosebit de critic deoarece este imposibil ca o tara sa spere sa urce in lantul de valori in diviziunea globala a muncii fara crearea bazei necesare de prelucrare care include in primul rand fabricarea de produse industriale finite.

c) punerea unui accent deosebit pe turism, la care Grecia dispune de un puternic avantaj comparativ, dar si pe transportul maritim - Grecia are cea mai mare flota comerciala in lume- desigur pe agricultura pentru acoperirea necesitatilor sociale de baza;

d) exploatarea eficienta a materiilor prime - cum este bauxita din care se produce aluminiu - a eventualelor mari zacaminte de petrol atat din Marea Egee cat in Marea.

In al treilea rand, este necesara cladirea unui stat modern eficient rational ce va functiona cu onestitate si nu va pune nenumarate obstacole birocratice in fata dezvoltarii activitatilor de afaceri, precum lupta eficienta cu "Hydra" coruptiei evaziunii fiscale, incat sa fie anulate efectele financiare, sociale politice multiple pe care le produce sa fie atribuita dreptatea fiscala.

Efectele financiare sunt legate pe de-o parte de prejudiciile finantelor statului iar pe de alta parte de influentele negative asupra sectorului privat.

Atunci cand se consolideaza conceptia ca numai prin mita data persoanelor ce detin functii cheie in administratia publica se poate ajunge la obtinerea rezultatului dorit, investitiile sunt descurajate, concurenta sanatoasa se altereaza intreprinderile care nu participa la astfel de actiuni ilegale imorale sunt condamnate sa se ofileasca.

Impactul social politic al coruptiei este de asemenea foarte serios.

Coruptia creeaza cetatenilor nemultumire, descurajare un sentiment intens de prabusire a valorilor. Se consolidaza conceptia ca nimic nu functioneaza corect ca cetateanul cinstit este nedreptatit.

Institutiile sunt subminate destabilizate in final, in ochii cetatenilor, regimul democratic este defaimata. Instituirea imediata a unui sistem fiscal just ce nu va incuraja sau scuza evaziunea fiscala, va contribui hotarator la crearea constintei fiscale a contribuabilior deci la creserea importanta a veniturilor publice.

Aceste puncte de vedere trebuie puse in practica fara intarziere astfel incat Grecia sa iasa din starea de coma creata de recesiune, sa fie condusa la mult dorita lumina a dezvoltarii departe de politicile salbatice bazate pe austeritate aplicate pana acum, politici ce constituie varful de lance al capitalismului financiar in incercarea lui de a se mentine suveran intr-o perioada de criza capitalista generalizata.

Cetatenii europeni pe de alta parte trebuie sa fie solidari cu drama poporului grec, care a fost transformat in ultimii ani in cobai, dat find ca majoritatea covarsitoare a banilor imprumutati de sectorul public elen nu ajunge la contribuabilii greci ci la banci fie pentru achitarea datoriilor, fie pentru recapitalizarea bancilor elene, recapitalizare al carei cost, in mare masura, cade pe umerii contribuabililor.

In concluzie, Grecia nu rezista sa mai continue politica de austeritate, pentru ca a atins ultimele limite, dat fiind ca atat nivelul de trai cat demnitatea poporului grec s-au prabusit in final acest lucru trebuie inteles de catre creditori. Altfel, momentul conflictului rupturii nu va intarzia.

Articol de Isidoros Karderinis

Isidoros Karderinis s-a nascut la Atena in 1967. Este romancier, poet, economolog cu studii postuniverstare in economia turismului. Articolele sale a fost republicate in ziare, reviste site-uri din intrega lume. Poeziile sale au fost traduse in limba franceza. A publicat sapte carti de poezii si doua romane. Cinci din acestea au fost publicate in Statele Unite si Marea Britanie.