Criza din Grecia: Cum arata astazi masa negocierilor

Negocierile dintre delegatia elena si creditorii internationali ai tarii au reinceput, pe masa fiind depuse atat noile concesii facute de guvernul de la Atena, cat si cerintele stricte impuse de creditori.

Impasul negocierilor dintre cele doua parti s-a prelungit deja pe cinci luni, iar Atena are termen sa ajunga la o intelegere cu FMI si UE pana pe 30 iunie, in caz contrar riscand falimentul. Insa, chiar si semnarea unui acord nu exclude in totalitate aceasta varianta, remarca ziarul The Independent.

Pensii taiate, TVA crescut

Grecii au acceptat cu jumatate de gura unele cerinte ale creditorilor. Pana si in programul de guvernare acestea sunt trecute cu jumatate de masura.

Pensiile vor fi taiate incat sa asigure o economie de 0,4% din PIB, fata de un procent, cat solicitase FMI.

La fel, TVA-ul adus la cote normale pentru anumite zone si servicii turistice din Grecia poate sa realizeze economii de 0,4% din PIB.

In total, economiile estimate de guvernul de la Atena ar urma sa ajunga la 1,5% din PIB anul acesta, in 2016 nivelul urmand sa creasca pana la 2,9%.

Grecii au lasat-o ceva mai moale si cu cererea de restructurare a datoriei, discutia urmand sa fie repusa pe tapet dupa semnarea acordului.

Amenintarea falimentului persista

Nu sunt foarte multe indicii care sa arate ca, odata semnat acordul intre eleni si creditori, norii negri ai falimentului se vor risipi de pe cerul Greciei. Atena are de platit pana pe 30 iunie o suma de 1,6 miliarde de euro catre FMI.

Sperantele guvernului de la Atena se leaga de deblocarea transei de 7,2 miliarde de euro, care ar putea acoperi lichiditatile necesare pentru cateva luni.

In schimb, semnarea acordului va trebui aprobata de parlamentul fiecarei tari din zona euro. Aceasta inseamna 19 sedinte plenare in care trebuie obtinut votul majoritatii.

Deja apele sunt tulburi in Finlanda, Germania si Olanda, unde membrii legislativului critica intarzierea survenita in negocierea crizei datoriilor din Grecia.

Surprize pot aprea si la Atena, voci din randul parlamentarilor Syriza afirmand ca premierul Alexis Tsipras si ministrul Yanis Varoufakis au facut concesii inacceptabile in fata creditorilor internationali.

Intre timp, orice intarziere in deblocarea crizei poate duce la retragerea accelerata a capitalului din Grecia, provocand in final colapsul bancilor elene si iesirea din zona euro a tarii.

Criza nu se termina aici

Chiar si in varianta unui scenariu favorabil Greciei, infuzia de 7,2 miliarde de euro se va dovedi insuficienta pentru plata tuturor datoriilor din lunile urmatoare.

In iulie si august, Atena trebuie sa rascumpere in doua transe obligatiuni detinute de Banca Centrala Europeana. Sumele se ridica la 3,5 miliarde, respectiv 3 miliarde de euro.

Cel mai probabil, o noua runda de negocieri va incepe de la 1 iulie pentru asigurarea unui alt program de asistenta financiara.

Aceasta inseamna alte cerinte, si mai drastice, din partea creditorilor si o potentiala criza politica in Grecia.

Vacante mai scumpe

Una dintre cele mai profitabile industrii din Grecia, cea turistica va avea de suferit odata cu cresterea TVA-ului la pachetele de servicii oferite clientilor.

Semnalul de alarma a fost dat deja de Confederatia din Turismul elen care a catalogat cresterea TVA-ului la hoteluri si restaurante drept "o masura catastrofala".

Tara este vizitata anual de 25 de milioane de turisti straini care cheltuiesc in total peste 14 miliarde de euro in statiunile de pe litoralul grecesc. Cresterea preturilor la pachetele turistice este de asteptat sa ii alunge pe unii dintre ei.