Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Reportaj Reuters: Firmele de stat cu probleme tin pe loc economiile din Balcani

Reportaj Reuters: Firmele de stat cu probleme tin pe loc economiile din Balcani


La combinatul de aluminiu de la Mostar (Bosnia-Hertegovina) este o tacere stranie dupa ce alimentarea cu electricitate a fost oprita in luna iulie a anului trecut, singurii vizitatori a ceea ce a fost o fabrica model din fosta Iugoslavie sunt angajatii care completeaza cererile de somaj, transmite Reuters.

Inchiderea companiei de stat cu datorii mari Aluminij Mostar este un simbol al provocarilor cu care se confrunta tarile din Balcani in incercarea de a-si mentine in viata companiile de stat mostenite din perioada comunista in era economiei de piata.

Desi inchiderea pare a fi singura optiune pentru multe firme din Balcani sustinute cu subventii de la stat, liderii locali sunt interesati sa salveze aceste companii care sunt mari angajatori intr-o regiune unde doar 44% din populatia in varsta de munca are un loc de munca.

Pe langa cei 900 de angajati, Aluminij Mostar da de lucru pentru alti aproximativ 10.000 de oameni angajati in lantul de aprovizionare a combinatului, care include compania locala de cai ferate, compania producatoare de electricitate si chiar si portul Ploce din Croatia, amplasat la o distanta de 60 de kilometri sud de Mostar.

"Nu poti pur si simplu sa inchizi cea mai mare fabrica din tara", sustine Emil Coric, 34 de ani, care este inginer sef la Aluminij Mostar, unde a lucrat si tatal sau inainte de a se pensiona. "Cineva trebuie sa isi asume responsabilitatea", spune Emil Coric.

In Bosnia-Hertegovina, valoarea activelor detinute de firmele de stat este echivalenta cu Produsul Intern Brut pe un an. In Croatia si Seria este de 90% respectiv 70%, potrivit Fondului Monetar International. In contrast, in Uniunea Europeana valoarea activelor detinute de marile firme de stat este mai mica de 30% din PIB in majoritatea statelor si chiar este mai mica de 10% in Germania, Olanda si Marea Britanie, potrivit unui studiu al UE din 2016.

Banca Mondiala, Fondul Monetar International si potentialii investitori considera multe firme de stat din Balcani drept o povara economica, care consuma banii contribuabililor, pun start-up-urile competitiv in dezavantaj si deseori favorizeaza clientelismul politic.

"Aceasta situatie nu este sustenabila si afecteaza in mod serios sectorul privat si dezvoltarea economica in general", afirma Zsuzsanna Hargitai, director pentru Balcanii de Vest in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Aceasta a estimat ca sustinerea companiilor de stat ineficiente costa Serbia, cea mai mare economie din regiunea Balcanilor de Vest, costa anual doua procente din PIB.

Desi autoritatile de la Belgrad au vandut un combinat siderurgic si o mina de cupru catre firme din China, subventioneaza in continuare noua firme care au in total 15.000 de angajati. Numai grupul minier Resavica primeste subventii de aproximativ 42 milioane de dolari pe an.

In Croatia, producatorul de metale Djuro Djakovic, la care statul are o participatie de 38%, vrea sa obtina ajutorul statului pentru a plati salariile restante. In cele din urma Guvernul de la Zagreb a acordat o garantie de 300 milioane kuna (44 milioane de dolari) pentru a ajuta compania si a evita proteste in regiunea Slavonia.

In Bosnia-Hertegovina exista mai multe companii de stat cu probleme. Fondul Monetar International estima anul trecut ca multe din aceste firme sunt intr-o situatie financiara proasta, iar o restructurare fundamentala a acestor companii ar putea stimula PIB-ul cu pana la trei puncte procentuale pe an.

Indiferent care va fi soarta combinatului Aluminij Mostar, guvernele din regiune se confrunta cu alegeri dificile cu privire la companiile de stat: sa continue sa sufere lovituri la buget de pe urma pierderilor firmelor de stat sau sa adopte masuri dureroase precum reduceri de personal si restructurari.

Banca Mondiala si alte organisme recunosc ca perspectiva aderarii la UE este un stimulent pentru politicieni sa adopte reforme dureroase insa aceste sperante s-au diminuat dupa veto-ul exercitat de presedintele Frantei, Emmanuel Macron impotriva inceperii negocierilor de aderare la UE de catre Macedonia de Nord si Albania. Oficialii din Balcani asteapta acum summitul european din luna mai pentru semnale mai promitatoare din partea Bruxelles-ului.

Cu toate acestea, Ela Halilhodzic, 38 de ani, care a lucrat la departamentul financiar al combinatul de aluminiu de la Mostar a spus ca nu are de gand sa mai astepte si cel mai probabil isi va cauta de lucru in strainatate. "Probabil voi pleca in Germania", a spus Halilhodzic.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 3257 ori