BEI: Europa nu recupereza decalajul cu SUA privind cercetarea, daca nu creste investitiile

Europa risca sa nu recupereze vreodata decalajul existent in prezent in relatia cu SUA, in ce priveste cercetarea, daca nu sporeste volumul investitiilor pentru cercetare-dezvoltare in sectorul serviciilor, arata un studiu publicat astazi de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS).

"Investitiile insuficiente orientate spre cercetare si dezvoltare sunt motivul pentru care Europa se afla in urma SUA in ceea ce priveste cresterea economica. Ignorarea acestora in conditiile crizei actuale ar fi o greseala grava, cu consecinte mari pe termen lung", se arata in raportul detaliat al CEPS, realizat de economistul Bancii Europene de Investitii (BEI), Kristian Uppenberg.

Potrivit raportului, esecul Uniunii Europene (UE) pe ansamblu in atingerea obiectivelor din Agenda Lisabona, respectiv de crestere a nivelul investitiilor pentru cercetare-dezvoltare la 3% din produsul intern brut (PIB) pana la sfarsitul lui 2010, este cauzat de intensitatea scazuta a cheltuielilor de acest gen pentru mediul de afaceri si servicii.

Tinta de 3% din PIB pentru investitiile in cercetare-dezvoltare a fost atinsa doar in 21 de regiuni din statele membre ale blocului comunitar (9 din Germania, 4 din Suedia, 3 din Finlanda, 2 din Franta si Austria, 1 din Marea Britanie), in timp ce in alte 17 regiuni din UE, peste 2% din PIB (5 din Germania, 4 din Franta, 2 din Cehia si Olanda, respectiv cate una din Belgia, Danemarca, Suedia si Marea Britanie) este folosit pentru acest sector.

In 104 regiuni de dezvoltare, din care 41 din statele membre noi, mai putin de 1% din PIB este alocat pentru investitii in cercetare-dezvoltare. Raportul evidentiaza, de altfel, ca in statele din Europa de Sud-Est se aloca cei mai putini bani pentru cercetare-dezvoltare, diferentele intre finantarile alocate in capitale si restul regiunilor fiind foarte mari.

In general, in statele europene, investitiile pentru cercetare-dezvoltare sunt concentrate in capitala si intr-unul sau doua centre economice importante din tara, fapt ce are consecinte asupra inovarii, dar si asupra productivitatii la nivel national.

Companiile mari si grupurile competitive de companii care activeaza in acelasi domeniu, in aceeasi regiune si care stabilesc legaturi de cooperare (clustere) ar putea avea un rol tot mai mare in cresterea volumului investitiilor pentru cercetare-dezvoltare, in timp ce finantarile pentru acest segment ale IMM-urilor tind sa se mentina la un nivel foarte scazut (mai putin de o cincime din totalul investitiilor pentru cercetare-dezvoltare), chiar si in tari cu intensitati agregate ridicate ale acestui indicator, precum SUA, Japonia, Germania, MArea Britanie, Franta, Italia, Suedia si Finlanda.

"Sunt bucuros ca BEI contribuie la dezbaterea privind competitivitatea europeana inaintea reuniunii de primavara a Consiliului Europei. Sunt preocupati in acest moment cu masurile pe termen-scurt pentru a creste cererea agregata si a mentine in miscare motorul economiei, iar acest studiu ne reaminteste ca dificultatile de crestere ale Europei nu au inceput cu actuala criza economica si ca nu ar trebui sa pierdem din vedere provocarile pe termen lung", a spus si presedintele BEI, Philippe Maystadt.