Capcana valutelor: China e impinsa sa repete traseul dezastruos al Japoniei

Marti, 20 Octombrie 2015, ora 10:03
3781 citiri
Capcana valutelor: China e impinsa sa repete traseul dezastruos al Japoniei
Foto: Pixabay

Slabiciunea economiei chineze a dat alarma globala, dar in spatele pasilor sovaielnici pe care ii face Beijingul s-ar putea ascunde o capcana a razboiului din piata valutara, sustine profesorul Jeffrey D. Sachs.

Cursul de schimb al yuanului in raport cu dolarul este cel care dicteaza soarta economiei din China, asa cum, in urma cu trei decenii, un curs supraevaluat al yenului a generat in final criza economica din Japonia, afirma profesorul american intr-o analiza prezentata de revistaMarket Watch.

La mana Statelor Unite

Drama economiei japoneze a fost provocata in perioada 1984-1990 de reactia dura a partenerilor americani care au calificat Tokyo drept un partener comercial neloial in relatia cu Statele Unite.

Ingrijorarea americanilor era data de cursul scazut al yenului japonez care incuraja exporturile de marfa la nivel global, dar mai ales pe piata din Statele Unite unde sufoca producatorii locali.

Japonia venea dupa doua decenii de crestere economica, perioada in care moneda sa se apreciase semnificativ, dar nu indeajuns de mult ca marfurile fabricate in Japonia sa nu reprezinte o atractie pentru consumatorii americani prin raportul calitate/pret.

In 1984, guvernul japonez a cedat presiunilor exercitate de Washington incheind Acordul Plaza un an mai tarziu. A urmat o perioada de 3 in care yenul a fost "umflat" cu 50%, provocand si o scadere a exporturilor.

Pentru o scurta perioada, nivelul crescut al investitiilor de pe piata japoneza a mascat efectele negative ale scaderii exporturilor, generand in schimb o bula financiara.

La inceputul anilor '90, economia japoneza incepea deja sa se dezumfle, dand startul celor doua decenii de stagnare economica au urmat.

Chiar si in aceasta perioada de neperformanta cronica, oficialii de la Washington au continuat sa mentina aceeasi presiune exercitata asupra valutei partenerilor japonezi, guvernul de la Tokyo neavand curajul de a riposta de teama represaliilor economice in relatia cu SUA.

Yenul a dat semne de depreciere abia in 2012, odata cu demararea programului de relaxare cantitativa initiat de premierul Shinzo Abe.

Chiar si dupa atata vreme exista voci ale reprezentantilor unor industrii din Statele Unite care se plang de faptul ca Tokyo ar fi intervenit in manipularea cursului de schimb a yenului.

Aceasta, in ciuda faptului ca moneda japoneza a coborat foarte putin in raport cu gradul de apreciere fortata la care a fost supus de interventia Washingtonului.

China se confrunta de ceva vreme cu aceleasi presiuni exercitate de grupurile de influenta de la Washington.

"Sus yuanul!"

Odata cu inregistrarea unui boom al exporturilor din China, la inceputul deceniului trecut, presiunile Washingtonului au revenit, de aceasta data asupra Beijingului, fortand aprecierea treptata a monedei chinezesti si indreptand economia tarii spre un model de crestere condusa de consum.

Presiunea a devenit si mai mare, in momentul in care Statele Unite si restul economiilor occidentale s-au confruntat cu criza economica din 2008.

Practic, moneda din China s-a apreciat cel mai mult incepand cu 2007, fapt ce a atras si o serie de investitii straine in tara, sub prezumtia ca evolutia yuanului nu poate fi decat pe un trend ascendent.

Dar, la fel ca in Japonia, aprecierea yuanului a creat o bula financiara, iar exporturile au scazut de la 15%, la 10 procente, generand si o criza financiara pe piata din China.

Ca pondere comerciala exprimata in termeni reali, intre 2007 si 2014, yuanul s-a apreciat cu 32%, pana in luna mai a acestui an urcand chiar la 40 de procente.

Evolutia reflecta partial aprecierea nominala a monedei chinezesti in fata dolarului, a monedei euro, a won-ului coreean.

In august, Beijingul a recurs la o prima depreciere a monedei proprii, de 3%, dar chiar si asa yuanul ramane supraevaluat in raport cu dolarul american. Pe de alta parte, yenul japonez a inregistrat o depreciere de 7% fata de valoarea din 2007, in timp ce won-ul coreean a scazut cu 3 procente.

Toate aceste evenimente arata ca Beijingul va trebui sa continue procesul de devalorizare a yuanului pentru a evita o capcana a valutelor in care a picat Japonia si pentru a-si pastra cota de piata in fata avansului competitorilor din regiunea asiatica.

Ca un fapt ciudat, majoritatea exporturilor de marfa din China nici macar nu se revarsa pe piata europeana sau in Statele Unite, ci in restul Asiei sau in Africa.

Cu toate acestea, presiunile politice exercitate de liderii occidentali continua sa impinga China in capcana.

Luna trecuta, presedintele chinez Xi Jinping aprecia ca "date fiind conditiile economico-financiare de pe piata interna si internationala, nu se intrevede necesitatea unei deprecieri sustinute a yuanului".

De cateva saptamani, Banca Populara a Chinei chiar a recurs la protejarea actualului curs de schimb al yuanului prin punerea in vanzare a unor cantitati masive de valuta.

Ori, tocmai acest tip de rationamente gresite au impins Japonia intr-o capcana a stagnarii economice care treneaza de peste doua decenii. Evenimentele s-ar putea repeta de aceasta data si in China.

#economie china, #stagnare economica Japonia, #criza economica, #razboi valute, #presiuni economice SUA , #China